Klaus Iohannis s-a supărat, dar nu pe cine… trebuia!

0
124
Îi cer din nou premierului să respecte Constituţia şi legile ţării şi să facă o nouă nominalizare pentru poziţia de comisar european, doar în urma consultării cu preşedintele României şi după obţinerea avizului Parlamentului”, menţiona ieri Klaus Iohannis, într-un comunicat de presă, realmente contondent. Într-un context politic şi aşa învolburat, de multă vreme, preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat impacinentat de faptul că premierul Viorica Dăncilă n-a răspuns invitaţiei de a merge la Palatul Cotroceni, pentru a discuta asupra viitoarei propuneri de comisar european, o competenţă exclusivă a Guvernului. Cel puţin până acum. Cât priveşte motivul pentru care „a picat” la Comisia de afaceri juridice (JURI), candidatura Rovanei Plumb, probabil că a fost informat, cu rigurozitate. N-avem idee, asupra anvergurii europene a doamnei Rovana Plumb şi nici a competenţei sale specifice în domeniul transporturilor europene, numai că altele au fost motivele, destul de neconvingătoare, legate de conflictul său de interese. „Le Monde” în numărul său de ieri îşi intitula articolul referitor la scoaterea din „joc” a Rovanei Plumb şi a ungurului Laszlo Trocsaniy, fost ministru al Justiţiei în ţara sa, de-a dreptul ispititor „Petit jeu de masacre entre amis au Parlament europeean”. Ceea ce spune totul. Citată este o declaraţie succintă a premierului Viorica Dăncilă, care regretă „campania de denigrare” purtată contra Rovanei Plumb, denunţând rolul jucat de Dacian Cioloş, în prezent liderul grupului liberal „Renew Europe”. Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în campanie electorală pentru un nou mandat, n-are cum să nu cunoască toate dedesubturile unui joc politic cinic şi dezgzstător, care a declanşat o polemică aprinsă între grupurile parlamentare din PE. Mari emoţii şi o îngrijorare reală, la cote înalte, domneau ieri înaintea audierii franţuzoaicei Sylvie Goulard, propusă comisar european pentru piaţa internă, industria apărării şi spaţiului, după eliminarea de Comisia „Juri” a ungurului Laszlo Troscaniy (PPE) şi Rovanei Plumb (S&D). Ex-eurodeputată, ex-ministru efemer al Apărării, ex-numărul doi în Banca Franţei, funcţionar în instituţii europene, Sylvie Goulard se află într-o anchetă OLAF neîncheiată şi alta în curs în Franţa. Consilieră din octombrie 2013 până la finele anului 2015, la un grup de reflecţie al miliardarului german Nicolas Berggruen, a primit 10.000 de dolari pe lună, în total 300.000 – 350.000 de euro, fără a se cunoaşte activitatea concretă desfăşurată. În rândul macroniştilor tensiunea era ridicată, Sylvie Goulard purtând eticheta „Renew”. Audierile nu se arătau deloc facile, îngrijorând-o şi pe Ursula von der Leyen care o doreşte în echipă.  În timpul audierii Sylvie Goulard a spus că beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, care trebuie respectată. Mai mult, a intrat în „contre” cu cei care o intervievau. Un alt caz: Didier Reynders, ministrul belgian de externe, candidat la postul de comisar european pentru Justiţie, vizat de acuzaţii de corupţie, la câteva zile după ce fusese albit într-o anchetă de spălare de bani de ministerul public belgian, care-i clasase dosarul, în urma sesizării unui fost agent de informaţii, pentru legături cu Libya, Kazakhstan şi R.D. Congo, rămâne „agăţat”, într-o altă speţă. Ei bine, Didier Reynders care pledează pentru sancţiuni financinare contra ţărilor care nu respectă statul de drept… a trecut. Să înţelegem că Emannuel Macron sau premierul belgiean Charles Michel „în ciuda evidentelor probleme de integritate a candidaţilor propuşi pentru funcţii importante în cadrul UE”, şi-au trimis… protejaţii în executivul Comisiei Europene? Ar fi prea mult. Klaus Iohannis s-a supărat, dar nu pe cine… trebuia. Şi apetitul său de baricadă, de mai multă vreme a devenit obositor.