Casa Rusă şi Institutul Goethe: Sfârşitul unei cooperări culturale

O cascadă de evenimente a căror verigă finală este în mod ironic, deocamdată, ştrangularea schimburilor culturale dintre cele două state europene. Asta, după ce o dronă echipată cu explozibil, a fost descoperită în seara zilei de 4 august a.c. printre avioane cargo ucrainiene, pe aeroportul Leipzig / Halle. Guvernul german trage Rusia la răspundere şi iniţiază cel mai cuprinzător pachet de sancţiuni diplomatice directe, de la invazia pe scară largă din 2022: închiderea consultaului general din Bonn, expulzarea diplomaţilor, înăsprirea controalelor la intrare, acţiuni mai dure împotriva aşa-numitei flote din umbră şi rezilierea contractului privind Casa Rusă din Berlin. Unitatea reacţiei, la nivelul ţărilor europene, a fost remarcabilă: Franţa a cerut noi sancţiuni UE şi şi-a exprimat solidaritatea, Suedia l-a convocat pe ambasadorul rus, ceea ce a făcut şi Bucureştiul. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a numit dovezile ca fiind „fără echivoc”, iar ambasadorul ucrainian Oleksii Makeev a salutat abordarea germană. Sprijinul european se arată unanim. Cine beneficiază de blocajul politic? Greu de spus. Parchetul federal german a preluat ancheta şi a vorbit despre un „atac grav asupra infrastructurii de transport şi logistic”. Faptul că se pregătea un atac este greu de negat, dar cine l-a comandat este încă nedovedit şi nici nu va fi uşor. Explozibil profesional, un detector defect, mai multe drone, o infrastructură de comandă cu couter 5G şi cartele SIM. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt a rezumat atribuirea: luate împreună anchetele poliţiei, tiparele criminalităţii şi constatările serviciilor de informaţii indică responsabilitatea Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, a declarat că Germania nu a prezentat încă dovezi convingătoare. Poziţiile sunt ambigue. Dobrindt, ministrul german de Interne, trage concluzii convenabile din punct de vedere politic. Peşkov ştie acest lucru şi subliniază lipsa de dovezi peremptorii. Se insinuează o legătură între situaţia de securitate şi campania electorală din Germania de Est. Partidele din coaliţia de guvernare susţin că AfD este „aproape de Rusia”, în timp ce AfD la rândul ei foloseşte Nord Stream-ul ca o contra-lovitură. Cine beneficiază de escaladare? Activitatea Institutului Goethe era una remarcabilă: 20 de centre de învăţare a limbilor străine, peste 10.000 de profesori de germană, 2 milioane cursanţi de germană, şcoli PASH ş.a.m.d.. Serghei Lavrov a declarat că prin închiderea consulatului general rus de la Bonn şi a Casei Ruse s-a făcut în mod deliberat un pas care va pune capăt prezenţei culturale a Germaniei în Rusia. Vorbind la Forumul economic estic, şeful diplomaţiei ruse a comentat evenimentele din ultimele zile. Ca răspuns, cum spuneam, Rusia a închis filialele Institului Goethe din Moscova, Sankt Petersburg şi Ekaterinburg. Berlinul şi Moscova îşi ard punţile culturale.