Decidentul politic trebuie să lucreze alături de mediul de afaceri pentru a îndeplini acest deziderat al forţei calificate de muncă, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, care a deschis joi întâlnirea de lucru referitoare la Programul naţional de promovare a învăţământului profesional de tip dual.
‘Trebuie să avem o idee despre necesităţile economiei. Sunt lucrurile care trebuie să ne preocupe şi cred că persoanele cu putere de decizie din învăţământ trebuie să înţeleagă că această direcţie nenegociabilă de a menţine unele catedre trebuie schimbată pentru că (…) învăţământul românesc a fost deteriorat din interior’, a declarat preşedintele CCIR.
Acesta a susţinut că trebuie să privim cu seriozitate nevoile mediului de afaceri şi că trebuie ca ‘decidentul politic să lucreze alături de mediul de afaceri pentru a îndeplini acest deziderat al forţei calificate de muncă, întrucât se pare că ne apropiem de o criză a forţei de muncă’, se arată într-un comunicat al CCIR remis AGERPRES.
În ceea ce priveşte implicarea Camerelor de Comerţ şi Industrie în promovarea şi implementarea sistemului de învăţământ de tip dual în România, Mihai Apopii, vicepreşedintele CCCIR şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ, consideră că implicarea Sistemului Cameral este definitorie, având în vedere că resursa umană este foarte importantă pentru toate firmele din România, dar mai ales pentru cele cu capital privat românesc.
“Camera de Comerţ şi Industrie s-a implicat prin faptul că a reuşit să facă acea consultare publică şi să determine nevoia de calificare reală. Planul de şcolarizare pentru 2016-2017 este impus în solicitarea firmelor. Solicitările lor, pe nevoia lor de forţa de muncă pe următorii 3-5 ani, a impus ce se şcolarizează anul acesta. (…) Camera de Comerţ îşi caută rolul de facilitator între sistemul de învăţământ şi firme. Sunt cazuri în care firmele mari pot să-şi susţină organizarea unor clase profesionale, cazuri în care firme mari, cu capital străin de data aceasta, şi-au înfiinţat propriile centre de formare profesională, dar este şi situaţia firmelor mici, care nu-şi permit acest lucru, şi atunci rolul Camerelor de Comerţ este de a facilita asocierea între firme şi, dacă se va legifera, Camera de Comerţ poate să devină acea entitate independentă care să realizeze evaluarea pe diferite etape de pregătire şi evaluarea finală”, a spus vicepreşedintele CCIR. Acesta a subliniat că este îngrijorătoare migraţia externă a forţei de muncă la nivel naţional şi că meseriaşii rămaşi în ţară reprezintă o forţă de muncă foarte îmbătrânită. De asemenea, el consideră că este mai gravă migraţia internă, din sudul României şi din Moldova spre Transilvania, care a făcut paşi importanţi în investiţii şi este mai aproape de infrastructura de transport dorită de firmele mari. În aceste condiţii, există o presiune asupra firmelor care încearcă să producă în celelalte zone ale ţării.
