Pentru un copil, școala este, după familie, spațiul cu cel mai mare impact asupra dezvoltării sale. În ultimii 30 de ani s-a tot vorbit despre reforme in educație, dar nicio decizie nu a reușit să rezolve problemele sistemului educațional sau să îl aducă mai aproape de zilele noastre. Fără carte înseamnă fără viitor. De ce renunță unii dintre copiii României la carte ?? Vom afla pe parcursul campaniei noastre despre școala în mediul rural. Fiecare școală din județul Dolj are o poveste…Povestea se ascunde chiar în spatele numelui școlii. Și noi dorim ca în această vară fierbinte să vă prezentăm pe larga povestea. Dar întotdeauna povestea este însuflețită de oameni și oamenii, la rândul lor, au povestea lor. Întemeietorul învățământului românesc modern, Spiru Haret, spunea : „Cum arată astăzi școala va arăta mâine țara”. Și nu a greșit absolut deloc. Școala este imaginea localității, dar și a societății. Săptămâna aceasta am vizitat trei școli din Ișalnița, Almăj și Brădești, școli din apropierea Craiovei, școli care încearcă să-și păstreze elevii, să facă performanță și să arate că și în mediul rural se învață.
Ișalnița : Importanța relației profesor-elev
Într-una din școli ne anunțasem deja prezența, dar recunoaștem că nu aveam prea mari emoții pentru că Ișalnița e o comună bogată, cu oameni harnici, înstăriți și unde administrația locală și-a făcut treaba de-a lungul anilor, investind mult în infrastructura școlară. Școala este un punct de plecare și de revenire pentru fiecare dintre noi. De multe ori uităm că în școală creștem oameni, nu doar oferim cunoaștere. Iată de ce „meseria” de profesor este una atât de dificilă și de importantă pentru societate. Profesorul este în fața clasei ca un dirijor al vieții copiilor: de modul în care știe să armonizeze toate „instrumentele” depinde totul: reușita sau eșecul.
Școala din Ișalnița poartă numele Elizei Opran. Începuturile acestei școli datează de prin 1830 când a luat fiinţă o şcoală mixtă de băieţi şi fete. Primii învăţători au fost preotul Tudor Pârlea, cântăreţul bisericesc Ionuţ Popescu şi învăţătorul calificat Ştefan Ionescu, absolvent al Şcolii Normale din Craiova. Cine a fost Eliza Opran? Petre Opran a avut funcţia de magistrat, fiind totodată un însemnat proprietar şi om politic. Acesta a studiat dreptul la Facultatea de Drept din Pesta. În anul 1853, Petre Opran conducea Teatrul din Craiova, care avea un repertoriu asemănător cu cel al Teatrului Naţional din Bucureşti. Petre Opran se stinge din viaţă la 23 iunie 1885, în Işalniţa, lăsându-i Elizei Opran, fiica sa, conacul boieresc din localitate. Actuala şcoală din Işalniţa este construită în jurul vechiul conac boieresc Opran.
341 de elevi învață la Ișalnița
În prezent, şcoala din Işalniţa dispune de un local nou, dotat cu mai multe laboratoare şi câte o sală de clasă pentru fiecare grupă de elevi. Nu este o școală smart, dar este o școală bine administrată, o școală care s-a renovat și consolidat în timp, are săli mari de studiu, curate, luminoase, dotate cu tot ceea ce este necesar. La etaj este o sală de festivități, unde se desfășoară toate evenimentele importante din viața elevilor. Managerul școlii este Carmen Velișcu, profesor pentru învățământul primar și absolventă a Facultăți de Științe Economice. Este directorul acestei unități de învățământ din 2012 și ne-a explicat că școala ființează aici din 2009, până atunci, avea o altă locație, chiar în centrul comunei, unde astăzi se află sediul Primăriei. La Ișalnița învață 341 de elevi, din care 94 sunt preșcolari. Întrebată fiind ce contează mai mult profesorul sau infrastructura pentru un act educațional de calitate, Carmen Velișcu crede că un profesor pregătit și dăruit, înclină balanța. Așadar, dincolo de predarea unui anumit conținut, cadrul didactic este un purtător de valori, un model de rol și un vector de imagine pentru aspecte care țin sau nu de materia predată. La Școala Gimnazială “Eliza Opran”, 98% din cadrele didactice sunt titulare, majoritatea au gradul didactic I și fac naveta din Craiova. Din localitate sunt doar învățătoarele și educatoarele.
“Indiferent de cum ar arăta școala, dacă profesorii nu sunt pregătiți, elevii nu ar putea să aibă rezultate și atunci prestigiul școlii ar avea foarte mult de pierdut. În același timp și imaginea comunității ar avea de suferit” : prof. Carmen Velișcu
Este vital să creștem personalități puternice
Privit cu ceva reținere la început, programul after school, este acum extrem de căutat. 60 de elevi din învățământul primar au fost înscriși, iar 11 dosare sunt și acum în așteptare. Directorul școlii spune că pentru anul școlar 2022-2023 se vor reevalua dosarele și se vor face noi înscrieri, iar o parte din elevi își vor continua programul. Proiectul s-a derulat în partenerat cu Primăria comunei Ișalnița și este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman – POCU. Este un proiect foarte bun pentru că părinții nu mai poartă grija copiilor, iar pe lângă pregătirea temelor pentru a doua zi, elevii la after school servesc și masa, participă și la alte activități și este foarte bine pentru starea lor de spirit. Carmen Velișcu ne-a vorbit și de perioada de pandemie, care și-a pus amprenta pe fiecare elev în parte și nu numai. Copiilor le-a luat ceva timp după ce au revenit în bănci să se obișnuiască. “Este vital să creștem personalități puternice, oameni care nu dau înapoi în fața dificultăților, care se pot automotiva și care vor merge mai departe fără să se lase afectați prea mult de eșecuri”, a spsu directorul școlii. În acest context, dorința cea mai fierbinte pentru anul ce va începe aproximativ peste o lună, ar fi să fie un an fără probleme, fără ca elevii să mai fie nevoiți să studieze în online.
“Nu a fost ușor nici pentru elevi și nici pentru noi în pandemie. Comunicarea e foarte importantă la vârsta asta. Ne-am descurcat pentru că ne-am mobilizat și din fondurile Consiliului Local am cumpărat tablete pentru toți elevii. Acum suntem în așteptarea finanțării pe Ordonanța 144 din 2020, bani cu care ne vom transforma într-o școală smart” : prof. Carmen Velișcu.
Aici se încurajează performanța
La Evaluarea Națională din vara aceasta peste 81% a fost promovabilitatea. Elevii de aici au fost admiși la cele mai importante colegii din Craiova. Unul din elevii de clasa a VIII-a a fost admis la Liceul Militar și unul a optat pentru Liceul de Artă, desenul fiind materia preferată care de altfel i-a și îndrumat pașii spre pasiunea lui Picasso. Ceilalți elevi, fie nu s-au înscris, fie au optat pentru școli profesionale. Ca în fiecare comunitate, și la Ișalnița sunt și elevi cu o situație materială mai precară, cu părinți plecați la muncă în străinătate. Manageul Carmen Velișcu ne spune că se vede lipsa părinților, pentru că bunicii nu se pot impune foarte mult. Școala intervine atât cât îi permite legea. În acest context, unitatea de învățământ din Ișalnița a avut un proiect de sprijin pentru 20 de elevi , proiect ce s-a desfășurat în parteneriat cu Asociația Salvați Copiii, un proiect benefici care i-a ajutat foarte mult pe elevii respective.
“Cei mai mulți dintre elevii noștri sunt niște copii excepționali. Îi și încurajăm și îi și stimulăm. Cred că este un procent destul de bun ( 81,5%), desigur, mereu e loc și de mai bine. Cheia succesului este parteneriatul pe care am reușit să-l consolidăm aici, la Ișalnița, între elevi, profesori, părinți, autorități. Anul acesta am obținut doar 6 premii la competițiile naționale și îi vom premia pe elevi cu premii în bani, dar de regulă organizam excursii pentru că numărul celor care aduc premii este mult mai mare. Elevii erau extrem de încântați, nu neapărat că merg într-o excursie, ci mai mult că fac parte din elita școlii și a comunității noastre. Noi nu îi învățăm că concureze între ei, ci cu ei. Noi îi învățăm care între ei să se ajute și să se autodepășească. Avem elevi talentați și la muzică, dar și la sport. Elevii noștri care fac parte din echipa de handbal, atât la fete, cât și la băieți, au obținut locul I la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, faza județeană și au luat mențiune la faza regională. Am trăit alături de ei emoțiile reușitei, dar și a eșecului. Au fost foarte supărați că nu s-au calificat la națională, dar asta este competiția”, a explicat directorul școlii, prof. Carmen Velișcu.
Elevii se antrenează într-o sală de sport spectaculaosă, care face parte dintr-un complex sportiv, primul de acest gen din județ, o investiție importantă, care are menirea de a încuraja tinerii să facă mișcare.
Almăj : Elevii din clasele primare învață simultan
Clădirea şcolii cu clasele I-VIII “Ion Gh. Pleşa” Almăj a fost construită în trei etape. În anul 1764 a fost construită casa-cula boierilor Poenaru având, la parter un hol şi o sufragerie mare, iar la etaj două camere. În urma unui incendiu etajul a fost distrus, rămânând parterul care a fost recondiţionat. În anul 1910, cula a fost donată comunei cu destinaţia şcoală. În anul 1938 şcoala s-a extins cu încă patru săli, o cancelarie şi un culoar, iar în anul 1975 s-au facut lucrări de racordare la reţeaua de apă, s-a construit un laborator de fizica-chimie, o seră didacti-experimentală şi o centrală proprie pentru asigurarea incălzirii claselor. De atunci nu prea s-a mai făcut mare lucru.
Prof. Carmen Marin este directoarea Școlii Gimnaziale “Ion Gh. Pleșa”, Almăj, din ianuarie 2022, o școală uitată de autorități de-a lungul anilor. Managerul școlii spune că primarii care au administrat comuna până acum, nu au considerat educația ca prioritate și nu s-au făcut investiții. Toaletele, de exemplu, sunt încă în fundul curții, iar caloriferele din incinta școli datează din 1975. Directoarea Carmen Marin este hotărâtă să facă schimbări majore și să-i convingă pe părinți să nu-și mai transfere copiii la alte școli.
“Eu sunt directorul acestei școli din ianuarie a.c. După cum ați văzut școala este în plin proces de amenajări și asta pentru că până acum, nu s-a făcut mare lucru. Actualul primar, doamna Țamboi Mariana, are altă viziune față de ceea ce înseamnă școala, total diferită de predecesorii domniei sale și este hotărâtă ca alături de mine să schimbăm multe lucruri aici. În primul rând, până la începerea anului școlar vom înlocui sistemul de încălzire, centrală nouă cu calorifere noi, pentru că cele de până acum sunt din 1975. Tot anul acesta vom schimba parchetul în sălile de clasă. Acesta a fost montat acum 10 ani, dar nu s-a turnat șapă, s-a montat pe podeaua veche de lemn. Mai dorim să facem și toalete în incinta școlii, ca elevii să nu se ducă iarna afară. Iar la anul să ne apucăm de exteriorul clădirii. Sunt multe de făcut, dar pentru asta trebuie ca managerul să colaboreze cu edilul localității. Directorul trebuie să știe și ce să ceară și cum să ceară. Este adevărat că fără bani nu poți să faci nimic” : prof. Carmen Marin.
Migrația a depopulat comuna
Şcoala are următoarele structuri : grădiniţe cu program normal la Almăj și Şitoaia; Şcoli cu clasele I-IV la Bogea și Şitoaia și Şcoala cu cls V-VIII “Ion Gh. Pleşa” la Almăj. La Șitoaia, de exemplu, elevii din clasele I,II și III învață simultan. Sunt 16 elevi în total, iar la Bogea, elevii de clasa a IV-a învață simultan cu elevii din clasa pregătitoare. Aici sunt doar 17 elevi. La Șitoaia mai sunt 13 preșcolari. Nici la Școala Gimnzială “Ion Gh. Pleşa” Almăj nu e mai bine. În anul școlar 2021-2022, au fost în total 23 de elevi, 6 elevi în clasa a VIII-a. Și aici s-a mers pe varianta învățământului simultan, clasa a V-a cu clasa a VI-a și clasa a VII-a cu clasa a VIII-a. La Evaluarea Națională s-au înscris 6 elevi, 5 au obținut note peste 5 și o elevă a fost declarată respins, procentual se poate vorbi de 83% promovabilitate. La Grădinița de la Almăj sunt 11 preșcolari. După numărul preșcolarilor, 24 cu totul, ne dăm seama ce viitor va avea comuna Almaj. Directoara școlii are câteva explicații de ce nu mai sunt elevi sau de ce elevii nu vor să studiază în localitate.
“Din păcate, se pleacă din Almăj… Foarte mulți tineri, cu tot cu copii au plecat la muncă în străinătate. Alții și-au găsit de lucru în Craiova și și-au transferat și copiii acolo, la școli. Deși locuiesc la Almaj, copiii studiază la Craiova. Îi iau cu ei când se duc la serviciu dimineață și se întorc împreună după terminarea orelor de program. Am avut și elevi care au cerut transferul la școala din Ișalnița, pe motiv că acolo se fac cursuri de dansuri. Contează și cum arată școala, care sunt dotările, adică, ce le oferi elevilor. Acesta este și motivul pentru care vreau să reabilităm școala și să o dotăm cu tot ceea ce are nevoie, ca să nu se mai plece din Almăj. Avem în derulare un proiect, tot în parteneriat cu Primăria pentru dotarea școlii cu 11 laptop-uri. Pe timpul pandemiei, eu nu eram la Almăj, dar înțeleg că fostul director a făcut rost de o sponsorizare și le-a luat copiilor tablete” : Carmen Marin, directorul Școli Gimnaziale.
Brădești : Educația depinde de infrastructură
Școala din Brădești are o istorie interesantă. Ea poartă numele de “Petrache Poenaru”. Până în toamna anului trecut, școala se numea Ioan Grecescu. Desigur, că este onorant să te numește Petrache Poenaru. Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”. În istoria inventicii universale, Petrache Poenaru este cunoscut şi în calitate de creator al primului toc cu pompiţă, cunoscut în acel timp sub denumirea de „stilograf”. La numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827 (pe când era student), cu titlul “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală” şi devine astfel deţinătorul primului brevet de invenţie obţinut de un român.
Reteaua școlară la nivelul Școlii Petrache Poenaru se prezintă astfel : Școala cu cls. I-VIII Petrache Poenaru Brădești; Școala cu cls. I-VIII Tatomirești + Gradinița Tatomirești; Școala cu cls. I-IV Răcarii de Jos + Grădinița Răcarii de Jos; Grădinița Brădesti-Bătrâni și Grădinița Gh. Luța Brădești. În total sunt peste 330 de elevi cu tot cu învățământul preșcolar. Ducu Vasile este directorul Școlii din 2015 și la bază este professor de Fizică. O materie grea spunem noi, dar frumoasă pentru cei care o studiază în detaliu. L-am găsit în fața școlii, deși suntem în vacanță, era acolo și își organiza agenda. Școala trebuie pregătită pentru noul an an școlar. Directorul ne-a spus că îl găsim în fiecare zi pentru că sunt multe de făcut. Toate unitățile școlare din Brădești sunt racordate la rețeaua de gaze, prețul crescut îi cam dă fori managerului școlii care trebuie să-și administreze banii cu rigoare pentru că iarna este lungă și copiii trebuie să aibă condiți optime.
La Brădești se învață doar dimineața, sunt suficiente spații de studiu, iar condițiile sunt foarte bune. La Evaluarea Națională s-au înscris 18 elevi și s-au prezentat 16, promovabilitatea a fost de 70%. Și la Brădești sunt părinți la muncă în străinătate, iar copiii sunt lăsați în grija bunicilor. Există și aici o preocupare față de acești elevi, o parte din ei obținând note mai mici la învățătură tocmai pentru că se simte lipsa părintelui. În aceste condiții, la Brădești se desfășoară proiectul “Școală după Școală”, sunt 7 grupe care însumează 84 de elevi, iar proiectul este derulat în parteneriat cu Ministerul Educației.
95% dintre profesori sunt titulari
Profesorul Ducu Vasile crede că secretul unei educații de calitate stă în primul rând în infrastructură și spune că atunci când a venit la Brădești în 2015 i-a prezentat primarului viziunea sa despre educație.
“I-am spus deschis că dacă vrem ca această comună să aibă viitor, trebuie să ne îngrijim să avem copii. Iar ca să avem copii, trebuie să le oferim condiții, pentru că noi suntem trei localități apropiate, plus că suntem aproape și de Craiova. Așadar, părinții au de unde să aleagă. Domnul primar a înțeles și a alocat bani pentru renovarea, modernizarea și dotarea unităților școlare” : prof. Ducu Vasile.
La capitolul cadre didactice, școlile din Brădești nu stau rău. 95% dintre profesori sunt titulari. Și aici majoritatea vin din Craiova, iar învățământul primar este asigurat de educatori și învățători din comună. Managerul școlii spune că deși a fost pandemie, elevii de la Brădești s-au înscris și la concursurile școlare, precum și la olimpiade. Rezultatele au fost destul de bune. “Momentul martie 2020 a fost ca un șoc”, spune profesorul Ducu Vasile. E foarte greu să predai în online. Toată lumea s-a adaptat, dar cu greu. S-au scos din visteria Consiliului Local bani pentru 140 de tablete și li s-au dat copiilor. După pandemie, profesorii au sfătuit elevii să împrumute cărți de la Biblioteca școli și să citească cât mai mult pentru a-i ajuta pe viitor. În incinta școlii s-a făcut și un teren de fotbal sintetic, locul unde toți elevii din Brădești ar dori să facă ora de sport. Terenul arată foarte bine și este atracția elevilor.
“Cred că toți profesorii își doresc să înceapă în toamnă cursurile în persoană. Ar fi catastrofal să o luăm de la capăt. Copiii au nevoie de socializare. Îmi doresc din tot sufletul stabilitate, pentru că acum avem tot ce ne trebuie în școlă și ar fi păcat ca elevii noștri să nu beneficieze de infrastructura școlară” : prof. Ducu Vasile, directorul Școlii Gimnaziale “Petrache Poenaru”.
