Canalul Dunăre-Jiu-Olt-Argeş ar înflori agricultura Doljului

Liberalii spun că au găsit soluţia salvatoare pentru agricultura doljeană. Fostul prefect de Dolj Nicolae Giugea, care este acum consilier judeţean, propune reactualizarea unui proiect al perioadei comuniste de configurare a unui nou canal Dunăre-Jiu-Olt-Argeş care să irige gravitaţional toate terenurile agricole începând din Mehedinţi şi până în Argeş. Realizarea acestui canal de irigaţii implică foarte mulţi bani şi timp, dar beneficiile vor fi asigurate pentru următorii 100 de ani.

Fostul prefect de Dolj Nicolae Giugea spune că sistemul de irigaţii Sadova-Corabia, în cazul în care ar fi repus în funcţiune, nu ar mai fi o soluţie pentru agricultura din sudul judeţului. Costurilor foarte mari pentru punerea în funcţiune a pompelor care trag apa din Dunăre şi care se alimentează cu energie electrică ar face ca sistemul de irigaţii să nu mai fie îmbrăţişat acum de agricultori.

„Sistemul de irigaţii Sadova – Corabia, un concept extraordinar de benefic pentru zona de sud a judeţului nostru, este totuşi un proiect cu nişte costuri energetice fantastice. O singură pompă de punere sub presiune de alimentare din Dunăre are un consum de un megawatt. Dacă ar fi să porneşti şase pompe, asta înseamnă şase megawaţi pe oră, deci nişte costuri foarte mari. Să aduci pe treapta a patra apa până la Mârşani sau la Tâmbureşti sunt nişte cheltuieli imense, ţinând cont că şi fertilitatea este foarte scăzută, este nisip. Dar una este când vine apa singură, de la deal la vale, şi una când noi o aducem de la vale la deal”, explică Giugea.

Liberalii au scos de la naftalină un proiect al comuniştilor

Un canal nou, care să colecteze apa râurilor ce traversează Oltenia, ar fi o soluţie mult mai bună, susţin liberalii, care au şi scos de la naftalină un proiect conceput de comunişti, în urmă cu mulţi ani.

„Trebuie să facem o alianţă la nivelul Olteniei pentru a susţine un proiect naţional de foarte mare anvergură, un proiect excepţional: canalul Dunăre-Jiu-Olt-Argeş. Nu este o noutate, acest proiect a fost studiat întâi acum 35 de ani şi este o investiţie care ar asigura irigarea gravitaţională aproape a tot ceea ce înseamnă Oltenia agricolă, pornind de la Oltenia de sub munte şi până la malurile Dunării”, spune Nicolae Giugea.

Consumurile energetice ar fi minime, iar randamentele maxime pentru că ar asigura exploatarea agricolă a terenurile cuprinse într-o arie vastă, din Mehedinţi şi până în Argeş.

„Proiectul a fost analizat la vremea respectivă, sunt multe tuneluri ce trebuie făcute pentru ca apa să circule. Era o gândire extrem de interesantă, chiar se gândiseră nişte lacuri de acumulare uriaşe, localizate în munţi, ca din acea apă acumulată să se facă irigarea gravitaţională a întregii Românii, nu a unei singure regiuni”, a mai declarat preşedintele PNL Dolj.

O investiţie pentru 100 de ani

Fostul prefect de Dolj este de părere că proiectul noului canal trebuie luat în consideraţie ca o investiţie pentru 100 de ani. „O investiţie de acest gen nu o faci pentru 10 ani, pentru că în 10 ani poate doar o finalizezi, ci o faci pentru cel puţin 100 de ani. Și unul dintre marile proiecte naţionale care ar trebui acceptat este acest canal. Mi se pare aberant dacă tot există Dunărea, care curge la vale şi se varsă în Marea Neagră, există Jiul care curge şi el pe partea cealaltă şi se varsă în Dunăre, Argeşul la fel… Oltul mai este valorificat prin acel sistem de hidrocentrale, în rest toată apa asta curge pe lângă noi, iar noi ne plângem că este secetă, că agricultura este la pământ. Și avem apă, nu atât de multă cât ne-am dori noi, dar avem mult mai multă decât mulţi din lumea asta”.

Pe de o parte, trebuie gândit cum să fie valorificat tot volumul de apă, iar pe de altă parte trebuie avut în vedere ca intervenţiile antropice să nu fie foarte puternice astfel încât să se denatureze tot ceea ce a făcut natura, atrag atenţia liberalii.

Canalul de irigaţii ar avea avantaje multiple

Avantajele vor fi multiple şi se vor vedea în timp. Pe lângă efectele benefice pentru agricultură, se apreciază că vor fi create locuri de muncă în mediul rural şi că se va proteja şi mediul înconjurător.

„Principalul nostru constituent în compoziţia care se cheamă agricultură este apa. Acolo unde ai apă faci agricultură, unde nu ai nu putem vorbi de agricultură decât dacă facem mătănii şi ne ajută Cel de Sus. Cu acest canal, nu s-ar mai pune această problemă. În plus, pentru că tot ne plângem acum că sunt temperaturi mari în timpul verii, factorul acesta de disconfort poate fi foarte bine minimalizat prin aceste intervenţii pe care omul le poate face”, susţine Giugea.

Tot pentru a ajuta şi mai mult agricultura Doljului, acesta a punctat faptul că ar trebui să se vină şi cu o lege a relansării industriei alimentare. Mai exact, să se creeze cadrul legislativ pentru înfiinţarea unui lanţ de fabrici, în mediul rural, care să prelucreze produselor agricole, legume şi fructe, dar şi lapte şi carne.