Document al Grupului PPE privind creşterea economică

0
101

economie 2În această lume aflată în schimbare, Europa este în continuare cel mai bun loc din punctul de vedere al condiţiilor de viaţă. În contextul unei lumi globalizate şi al unei tendinţe demografice îngrijorătoare, dorim să ne apărăm economia socială de piaţă. Pentru a putea duce la îndeplinire acest obiectiv, trebuie să ne îmbunătăţim competitivitatea şi să explorăm potenţialul de creştere al Europei. Dorim să menţinem o industrie competitivă care să producă în Europa, nu să exportăm locurile de muncă şi poluarea (din ce în ce mai mare) către alte regiuni ale lumii.

Dorim ca Europa să îşi redobândească poziţia de lider în domeniile cercetării, inovării şi educaţiei. Statele membre sunt responsabile pentru o serie de domenii importante, precum reformele structurale, pieţele flexibile ale muncii şi competitivitatea, care se pot realiza cel mai bine cu ajutorul unui dialog funcţional şi real cu partenerii sociali. În lipsa justiţiei sociale, nu se poate asigura stabilitatea pe termen lung. O economie socială de piaţă funcţională constituie baza oricărui proces de creare de noi locuri de muncă.

Aşa cum prevede Tratatul de la Lisabona, Uniunea va depune eforturi pentru a realiza „o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de muncă şi spre progres social.” Europa are un rol esenţial în acest sens, multe aspecte ale contribuţiei sale fiind prezentate în cadrul studiului privind costurile non-Europei (Cost of non-Europe study). În decursul noului său mandat de cinci ani şi pe baza priorităţilor adoptate la Albufeira, Grupul PPE îşi va orienta activitatea în jurul următoarelor cinci teme, pentru a stimula creşterea durabilă şi a sprijini crearea de locuri de muncă, îndeosebi pentru tinerii europeni, în rândul cărora, în prezent, se înregistrează cele mai ridicate rate ale şomajului:

  1. Asigurarea unei baze pentru creştere: stabilitatea
  2. Accesul IMM-urilor la capital
  3. Reglementarea inteligentă pentru o piaţă unică europeană dinamică
  4. Adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura că investiţiile ajung la destinatar
  5. Consolidarea industriei în cadrul unei Europe interconectate

Asigurarea unei baze pentru creştere: stabilitatea

În lipsa stabilităţii, nu se poate asigura o creştere durabilă. Pe de altă parte, în lipsa creşterii, nu se poate asigura o stabilitate durabilă. Problemele fiscale dintr-un stat membru nu au impact numai asupra cetăţenilor statului respectiv, ci şi asupra economiei şi locurilor de muncă de la nivelul întregii UE. Statele membre împreună cu Uniunea au depus eforturi intense în ultimii ani pentru a recâştiga încrederea în stabilitatea fiscală şi pieţele financiare din cadrul UE.

Am trecut cu bine peste ce a fost mai greu, iar Europa revine încet, dar sigur, la o creştere durabilă. Cu toate acestea, încă mai există riscuri, iar credibilitatea redobândită nu trebuie periclitată. Normele prevăzute de Pactul de stabilitate şi de creştere, cadrul de supraveghere macroeconomică, pachetul privind supravegherea şi monitorizarea bugetare şi pachetul privind guvernanţa economică trebuie să fie puse în aplicare pe deplin şi respectate. Nu trebuie să se permită introducerea unor modificări şi a unor derogări motivate politic.economie 3 bis

Asumarea în prezent a responsabilităţii pentru respectarea unor bugete sustenabile şi efectuarea de investiţii inteligente va permite evitarea unei îndatorări excesive a generaţiilor viitoare. Statele membre trebuie să respecte recomandările precise, specifice fiecărei ţări, formulate în cadrul semestrului european şi să acorde o mai mare atenţie reformelor structurale şi competitivităţii în domeniul coordonării economice şi fiscale. Un obiectiv prioritar va fi punerea în aplicare a cadrului convenit în ceea ce priveşte uniunea bancară şi asigurarea respectării acestuia, pentru a face posibilă instituirea de urgenţă a unui sistem credibil şi robust.

Accesul IMM-urilor la capital

Creşterea întreprinderilor din UE este strâns legată de stabilitatea pieţelor financiare, în sensul în care problemele de finanţare cu care se confruntă IMM-urile şi întreprinderile nou-înfiinţate nu vor putea fi soluţionate decât după ajustarea bilanţurilor băncilor şi punerea în aplicare în mod corespunzător a uniunii bancare. În urma rezultatelor testului de rezistenţă gestionat de BCE, este absolut necesar ca băncile care au nevoie de mai mult capital să respecte planul stabilit în mod specific pentru ele. Grupul nostru a depus eforturi constante în vederea facilitării accesului IMM-urilor la pieţele de capital. Uniunea pieţelor de capital ar trebui să sprijine dorinţa IMM-urilor de a investi în economia reală, în concordanţă cu Strategia Europa 2020.

BEI are un rol esenţial în facilitarea accesului la capital al întreprinderilor mai mici. Majorarea capitalului BEI din 2013 trebuie să fie valorificată pe deplin. Este nevoie să se mobilizeze o primă de emisiune în valoare de 20 de miliarde de euro pentru instrumentele BEI. În cazul unei lacune generate de contribuţia insuficientă a băncilor obişnuite, BEI poate interveni, preluând riscul. BEI ar trebui să acorde garanţii şi băncilor locale, care au un rol esenţial în finanţarea economiei reale, îndeosebi în regiuni afectate de criza economică. De asemenea, BEI ar trebui să extindă Iniţiativa pentru finanţarea comerţului la nivelul UE.

Statele membre ar trebui să utilizeze o parte a creditelor din fondurile structurale care le revin pentru a partaja riscurile de creditare ale BEI şi pentru a oferi garanţii de creditare pentru acţiuni în domeniul cunoaşterii şi al competenţelor, precum şi acces la finanţare pentru IMM-uri. Trebuie să consolidăm în continuare iniţiativele Grupului BEI pentru mecanismele de finanţare inovatoare a IMM-urilor, să încurajăm băncile să furnizeze resurse financiare prin împrumuturi şi garanţii şi să asigurăm furnizarea unui capital de risc pe termen lung fără a aduce prejudicii sectorului serviciilor de creditare regulate şi acordând o atenţie deosebită regiunilor în care IMM-urile nu beneficiază decât de un acces limitat la capital.

De asemenea, trebuie dezvoltate soluţii alternative la finanţarea de către sectorul bancar, deoarece este nevoie de instrumente financiare moderne, precum capitalul de risc, finanţarea participativă şi obligaţiunile pentru finanţarea proiectelor. Cooperativele financiare pentru finanţarea IMM-urilor (cooperativele de credit) ar trebui considerate, de asemenea, instrumente alternative de finanţare. Trebuie să se îmbunătăţească accesul IMM-urilor la finanţarea şi la procedurile de achiziţii publice disponibile la nivel naţional şi la nivelul UE.

Dat fiind că împrumuturile pentru IMM-uri rămân un instrument important, condiţiile-cadru ar trebui să faciliteze aceste împrumuturi, nu să le împiedice. Accesul IMM-urilor la capital trebuie să fie una dintre priorităţile pachetului de investiţii al Comisiei, pe care grupul nostru îl va susţine pe deplin. Având în vedere sprijinul larg şi aşteptările guvernelor naţionale, contribuţiile din partea acestora ar demonstra într-adevăr credibilitatea acestui efort comun.

Pe scurt, UE trebuie să mobilizeze şi să încurajeze toate sursele de investiţii, atât publice, cât şi private, pentru a garanta accesul IMM-urilor la capital. Parteneriatele public-privat ar trebui încurajate într-o mai mare măsură.

O reglementare inteligentă pentru o piaţă unică europeană dinamică

Europa ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în domenii de importanţă majoră şi să aibă mai puţine competenţe în ceea ce priveşte chestiuni de o importanţă redusă. În această perioadă în care ne confruntăm cu o rată sporită a şomajului şi cu o creştere economică lentă, trebuie, în primul rând, să evităm reglementarea excesivă şi să revizuim normele existente, adică să dereglementăm şi să reglementăm din nou cadrul legislativ în vederea favorizării locurilor de muncă şi a investiţiilor.

Solicităm realizarea unor evaluări de impact obligatorii pentru măsurarea sarcinilor administrative şi a costurilor aferente noilor propuneri, precum şi introducerea unui test obligatoriu privind IMM-urile. Grupul PPE propune, de asemenea, realizarea unor evaluări independente pentru determinarea consecinţelor legislaţiei UE asupra respectării principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Europa are nevoie de propuneri sistematice pentru limitarea birocraţiei. Eforturile organismelor precum cele deja existente în Suedia, Republica Cehă, Germania şi Regatul Unit constituie un bun exemplu pentru Uniunea Europeană.economie 4

În urma solicitării adresate de grupul nostru, noua Comisie Europeană are un vicepreşedinte însărcinat cu îmbunătăţirea reglementării şi suntem încrezători că această nouă structură îşi poate duce la îndeplinire obiectivele. Noua Comisie Europeană este invitată să garanteze o reducere cu 25 % a costurilor legate de sarcinile birocratice, fără a aduce atingere înaltelor noastre standarde sociale, ecologice şi în domeniul protecţiei consumatorilor. Normele existente ar trebui examinate în mod sistematic în vederea analizării valorii adăugate şi a pertinenţei lor, respectând pe deplin clauzele de încetare a efectelor sau de revizuire. Ar trebui să încurajăm un mediu normativ care să le permită întreprinderilor noi să îşi demareze activitatea cu o sarcină de reglementare şi administrativă redusă.

În acelaşi timp, trebuie să definim norme eficiente care să permită stabilirea unei pieţe comune care să genereze creştere economică şi locuri de muncă. Finalizarea legislaţiei în domeniul siguranţei produselor de consum şi al supravegherii pieţei constituie un pas în acest sens. Sectorul serviciilor se numără, într-adevăr, printre sectoarele care aduc cea mai importantă contribuţie la PIB-ul UE şi este cel mai mare angajator din Europa. Până la începutul anului 2015, noua Comisie Europeană ar trebui să identifice etapele necesare pentru eliminarea obstacolelor rămase în calea realizării unei adevărate pieţe unice a energiei. Trebuie exploatat potenţialul de creştere economică şi de creare de locuri de muncă al economiei circulare.

Cu toate acestea, în mod evident, cele mai inteligente norme nu vor fi utile decât dacă vor fi pe deplin aplicate şi respectate. Există în continuare obstacole în calea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă, iar în anumite state membre apar noi bariere, inclusiv prin suprareglementare („gold-plating”). Programul Natura, care ameninţă să împiedice proiecte esenţiale de investiţii, ilustrează problemele care rezultă în urma aplicării reglementărilor. Comisia Europeană trebuie să abordeze aceste probleme cu prioritate: numai după aceea vom putea exploata potenţialul deplin de creştere economică şi de creare de locuri de muncă al motorului Natura şi numai după aceea vor exista condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderile noastre.

În ceea ce priveşte noile proiecte din cadrul prezentului mandat, în special piaţa unică digitală oferă potenţial de creştere şi de creare de locuri de muncă. Potrivit experţilor, câştigurile aferente creşterii eficienţei se pot ridica până la 260 de miliarde de euro pe an. Fragmentarea pieţei din Uniunea Europeană, precum şi nivelul redus de încredere a consumatorilor în comerţul electronic constituie obstacole majore în calea dezvoltării rapide a pieţei unice digitale.

Prin urmare, trebuie să asigurăm aplicarea şi respectarea Directivei privind drepturile consumatorilor, a Directivei privind soluţionarea alternativă a litigiilor şi a Regulamentului privind soluţionarea online a litigiilor. Este esenţial să existe condiţii de concurenţă echitabile pentru întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în acest sector şi trebuie să se acorde o atenţie deosebită punerii în aplicare a normelor privind concurenţa. Realizarea rapidă a pachetului privind piaţa unică a telecomunicaţiilor va elimina roaming-ul, va facilita armonizarea într-o mai mare măsură a alocărilor de spectru şi va instaura un cadru juridic pentru principiul neutralităţii reţelei. Revizuirea anumitor părţi ale Reglementului privind telecomunicaţiile, prevăzută pentru 2016, ne va permite să examinăm măsura în care normele sprijină investiţiile în acest domeniu şi consolidează piaţa europeană. Îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor noştri ar trebui să constituie o prioritate absolută. Trebuie să ne adaptăm sistemele educaţionale la noile provocări digitale.

Dată fiind importanţa esenţială a protecţiei datelor pentru încrederea în piaţa digitală, Consiliul trebuie să finalizeze prima lectură a normelor privind protecţia datelor până la finalul acestui an. Comisia a fost invitată să propună, anul următor, acte legislative pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi să formuleze propuneri privind aplicarea acestora. În contextul economiei mondiale, astfel de norme sunt cruciale pentru exploatarea întregului potenţial al pieţei digitale. Avem nevoie de o strategie europeană solidă pentru a garanta securitatea internetului şi a combate tentativele de încălcare a dreptului la viaţă privată. Trebuie realizată o analiză pentru dezvoltarea cadrului legislativ necesar pentru soluţionarea chestiunilor precum internetul obiectelor, respectând totodată viaţa privată în mediul electronic.

Nu în ultimul rând, potenţialul pieţei noastre unice poate fi exploatat pe deplin, iar şomajul poate fi cu adevărat redus, numai prin sporirea mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de muncă.

Adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura că investiţiile ajung la destinatar

Bugetul Europei alocat politicilor structurale până în 2020 se ridică la peste 350 de miliarde de euro şi reprezintă un instrument esenţial pentru investiţii, competitivitate şi solidaritate, precum şi pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Scopul nostru este să consolidăm masa critică de investiţii şi să asigurăm un impact maxim al fondurilor structurale şi de investiţii europene (ESI). Acordurile de parteneriat ar trebui să garanteze convergenţa bugetelor naţionale cu fondurile ESI. Ar trebui să se elaboreze cât mai rapid strategii naţionale, care să fie evaluate pentru a se asigura că includ cheltuieli eficiente din fondurile ESI şi că sunt orientate în mod clar către creştere economică şi crearea de locuri de muncă. Aceste mijloace financiare trebuie să fie orientate către consolidarea creşterii, abordând în acelaşi timp în mod corespunzător recomandările specifice fiecărei ţări. Cu toate acestea, nu vom putea promova creşterea şi crearea de locuri de muncă şi nu vom putea sprijini persoanele aflate în dificultate decât dacă finanţarea ajunge la timp la destinatar şi dacă îşi atinge într-adevăr scopul. Programele precum Orizont şi COSME au un rol esenţial în cadrul strategiei noastre privind creşterea.

Datorită concentrării la începutul perioadei a fondurilor pentru programele-cheie ale UE care contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, au fost posibile mai multe investiţii.economie 5

Grupul PPE nu va tolera nicio reducere, nicio întârziere şi nicio gestionare defectuoasă a programelor de creştere sau a priorităţilor politice, precum FSE, care ar putea ameninţa aspiraţiile vitale cu privire la care Parlamentul şi Consiliul au ajuns la un acord. Grupul PPE este hotărât să identifice o soluţie la lipsa recurentă de credite de plată de la nivelul bugetului UE, pentru a asigura faptul că UE îşi poate respecta pe deplin obligaţiile juridice care îi revin. Grupul nostru consideră cinice şi intolerabile situaţia actuală şi atitudinea anumitor guverne naţionale. În ceea ce priveşte iniţiativa europeană privind tinerii, suntem preocupaţi de faptul că numai câteva dintre statele membre au început să utilizeze fondurile alocate în acest scop şi solicităm adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru facilitarea procedurii de depunere a cererii. Această iniţiativă împreună cu Garanţia europeană pentru tineret se pot dovedi extrem de utile pentru a ajuta tinerii să scape de precaritatea locurilor de muncă. Atât revizuirea intermediară a cadrului financiar multianual, prevăzută în 2016, cât şi bugetele anuale ar trebui să permită orientarea în continuare către inovare, investiţii, locuri de muncă şi creştere, precum şi explorarea unei utilizări sporite a instrumentelor de investiţii pentru consolidarea efectului de levier al bugetului UE.

Consolidarea industriei în cadrul unei Europe interconectate

Având în vedere faptul că „economia reală” constituie baza economiilor europene, scopul nostru este de a consolida competitivitatea industrială şi de a menţine producţia în Europa. Europa trebuie să îşi atingă obiectivul de creştere a cotei industriei la 20 % din PIB-ul UE. Trebuie să mobilizăm toate mijloacele şi resursele de care dispunem, îndeosebi în domeniul ştiinţelor, sprijinind o politică solidă în sectorul cercetării şi elaborând programe de formare şi de educaţie de înaltă calitate, pentru a menţine avantajele competitive ale întreprinderilor industriale inovatoare din statele membre – în special în sectoarele strategice precum sectorul aeronauticii, cel al automobilelor, sectorul farmaceutic sau sectorul chimic. Industria şi serviciile merg mână în mână într-o economie modernă şi inovatoare.

Grupul nostru va depune toate eforturile posibile pentru a evita ca industria europeană să fie dezavantajată în raport cu concurenţii săi la nivel mondial: nu vrem ca, în mediul concurenţial mondial, industria noastră să fie afectată de noi sarcini. Trebuie să stabilim un echilibru just între reglementările de mediu, care sunt indispensabile, şi consecinţele din punctul de vedere al costurilor şi al competitivităţii asupra industriilor noastre europene. Datorită dezvoltării rapide de noi tehnologii, în prezent, acest echilibru este mai uşor de realizat decât oricând. De asemenea, dezvoltarea tehnologiilor ecologice ar trebui să devină o ramură foarte importantă a industriei europene.economie 1

Pe lângă preţuri la energie accesibile şi competitive la nivel internaţional atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi, Europa trebuie să beneficieze de o piaţă internă bine conectată şi funcţională în domeniile energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor. Pachetul de investiţii al Comisiei trebuie să ofere un nou impuls în acest scop.

Alături de Mecanismul pentru interconectarea Europei, acesta ar putea contribui la atragerea de investiţii publice şi private pentru implementarea rapidă a proiectelor de infrastructură urgente, îndeosebi reţeaua transeuropeană în domeniul transporturilor şi 248 de „proiecte de interes comun” în domeniul energetic.

Sectorul transporturilor reprezintă elementul central al motorului creşterii economice europene. Proiectele legislative privind transportul feroviar şi aerian european trebuie să aducă progrese reale şi să fie adoptate rapid. Realizarea pieţei feroviare europene şi a SESAR reprezintă un test menit să determine dacă Europa este capabilă să depăşească cu succes provocările din domeniul infrastructurii.