Bolile cardiovasculare provoacă 52% din decesele în rândul femeilor

0
132

Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. Aproximativ 47% dintre decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, cu o incidență mai mare în rândul femeilor – 52% faţă de 42% în rândul bărbaților. În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeste 100.000 de persoane. Cele mai întâlnite afecţiuni sunt hipertensiunea arterială, fiind înregistrate peste 73.000 de cazuri, și cardiopatia ischemică de care suferă aproximativ 35.000 de persoane.

În ultimii ani s-a constatat o scădere semnificativă a vârstei la care debutează bolile cardiovasculare, în special cele cardiovasculare ischemice precum angina pectorală sau infarctul miocardic acut, de la 45 de ani la 35 de ani. Cei trei factori principali ai bolilor cardiovasculare sunt fumatul, dieta şi sedentarismul. Statisticile arată că 32% dintre bărbații cu vârsta de peste 15 ani și aproximativ 10% dintre femeile din aceeași categorie de vârstă fumează. Totodată, 25% dintre adolescenții de 15 ani precum și 15% dintre adolescentele de 15 ani au acest viciu.

Tot mai mulţi adolescenţi suferă de obezitate

În ceea ce privește dieta românilor, doar 36% dintre aceștia consumă legume o dată pe zi și 15% din ei consumă de două ori pe zi. Belgia consumă în proporție de 10,2% de cel puțin două ori pe zi și 72,5% din populație consumă o dată pe zi legume. Conform Eurobarometrului efectuat de către Societatea Europeană de Cardiologie, România se află sub media europeană în ceea ce privește efectuarea exercițiilor fizice. 8% din populația României face exerciții de cel puțin cinci ori pe săptămână, 6% de cel puțin trei sau patru ori pe săptămână, 7% o dată sau de două ori pe săptămâna. 49% dintre români nu fac sport niciodată.

Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă. În euro-context, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.

Totuşi pentru fetele/adolescentele, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%.

Bolile cardiovasculare, o povară financiară

Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie. Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.