Pentru prima dată de la izbucnirea revoltei populare împotriva regimului lui Bashar al-Assad, în luna martie, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă luni, 1 august a.c.. La 24 de ore după sângeroasa ofensivă lansată de forţele siriene împotriva oraşului Hama, unul dintre fiefurile opoziţiei, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate s-au reunit, la solicitarea Germaniei, pentru dezbaterea situaţiei din Siria. „Tăcerea Consiliului de Securitate a încurajat represiunea continuă” a declarat un diplomat occidental, regretând votul câtorva membri recalcitranţi. Dacă evenimentele recente din Siria, cu 140 de morţi în debutul Ramadanului, par să întrunească un consens privind necesitatea de acţiune a Consiliului de Securitate, diplomaţii rămân divizaţi în privinţa naturii acestor acţiuni. Partizanii unei riposte ferme, cu europenii în frunte, susţin adoptarea unei rezoluţii cu sau fără abţinere. Adversarii oricărei ingerinţe în problemele interne ale unei ţări, prin Rusia şi China, optează pentru o simplă declaraţie de condamnare a celor petrecute. Reuniunea, care a durat două ore, a evidenţiat faptul că unele ţări, care au refuzat până acum a se aşeza la masa discuţiilor despre Siria, au făcut-o de această dată. A fost pentru prima oară când principiul negocierilor a fost acceptat de toată lumea, impresie confirmată şi de ambasadorul american la ONU, Susan Rice, care a estimat că „a existat o largă expresie a îngrijorării şi condamnării”. Regatul Unit, Franţa, Germania şi Portugalia, susţinute de SUA, au profitat de aceste consultări, pentru a prezenta o rezoluţie prin care condamnă sângeroasa represiune siriană, dar rămasă literă moartă după ameninţarea cu veto de către Rusia şi China. Potrivit unor surse diplomatice, textul prezentat de europeni condamna încălcările sistematice ale drepturilor omului, solicita încetarea imediată a violenţelor şi demararea unor reforme politice. Nici un cuvânt despre eventuale sancţiuni sau sesizarea Curţii Penale Internaţionale. Textul cerea Damascului deschiderea unei anchete asupra violării drepturilor omului şi judecarea celor vinovaţi de atacurile împotriva demonstranţilor paşnici. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate urmau a se întâlni ieri, 2 august, pentru a discuta oportunitatea unui nou vot asupra unui nou text. Ambasadorul indian Hardeep Singh Puri, care asigură preşedinţia Consiliului de Securitate în această lună, a spus că „a observat o anumită convergenţă de gândire şi de îngrijorare faţă de escaladarea violenţelor”. În culise, mai mulţi diplomaţi străini au subliniat „ironia preşedinţiei indiene, New Delhi plasându-se, de patru luni, aidoma unui dascăl al cauzei”. India, Brazilia şi Africa de Sud, plasate, în ultimele luni, alături de Rusia şi de China, împotriva oricărei condamnări a regimului Bashar al-Assad, se tem de o repetare a „precedentului libian”. Adoptarea unui text ostil Damascului riscă, susţin reprezentanţii ţărilor menţionate, deschiderea căii pentru o intervenţie militară occidentală în Siria. „Impostură!”, a clamat Susan Rice în faţa presei, asigurând că rezoluţia prezentată de europeni nu are nici o asemănare cu rezoluţia 1973, de autorizare a unei acţiuni militare în Libia. Câteva ore după reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a cerut „guvernului Siriei şi opoziţiei de a manifesta maximă reţinere”, menţionând că „utilizarea forţei contra civililor şi reprezentanţilor structurilor de stat este inadmisibilă”. Şi ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurchin, a considerat proiectul de rezoluţie „oarecum excesiv”, estimând că o declaraţie ar putea face obiectul unui acord. În spatele uşilor închise, reprezentanţii Indiei, Braziliei şi Africii de Sud au prezentat un proiect comun vizând deplasarea la Damasc a unor trimişi speciali. Obiectivul: transmiterea autorităţilor siriene a îngrijorării cu privire la situaţia existentă. Luni, preşedintele american Barack Obama s-a arătat oripilat de violenţa din weekend, făcând cunoscut că SUA doreşte impunerea de noi sancţiuni, care vizează, în special, „petrolul şi gazul”. La toate aceste reacţii ale comunităţii internaţionale Damascul rămâne surd. Bashar al-Assad a felicitat, luni, armata, cu ocazia celei de a-66-a aniversări de la crearea sa. El a mai evocat încercările de conspiraţie care doresc spargerea Siriei, ca preludiu la divizarea întregii regiuni. Încă de la începutul revoltei, autorităţile acuză „grupurile armate” şi de terorişti, care crează haos în ţară. Sunt aşteptate noi sancţiuni ale Uniunii Europene, care vizează cinci demnitari ai regimului de la Damasc, printre care ministrul Apărării, generalul Ali Habip Mahmoud, şeful Securităţii Militare din oraşul Hama, Mohamed Mufleh, generalul de divizie Taouflik Younes, Mohamed Makhlouf, alias „Abou Rami”, unchiul lui Bashar al-Assad şi Ayman Jabir.
