Din 1 până pe 14 august, Biserica Ortodoxă a rânduit Postul Adormirii Maicii Domnului, pentru întoarcerea la smerenie, la dragostea pentru Maica Domnului şi pentru semenii noştri. El aduce aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul în neîncetată rugăciune şi ajunare cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice. După această perioadă, pe 15 august, credincioşii cinstesc mutarea la cer a Fecioarei Maria. Pentru că reprezintă nu numai o înfrânare de la mâncare şi băutură, ci, cum spuneam, şi un timp al pocăinţei, al iertării şi al iubirii aproapelui, Postul Sântei Mării Mari sau postul lui August, cum mai este numit de popor, e considerat la fel de sever ca cel al Paştelui, deşi mult mai scurt decât acesta, de numai două săptămâni. Peste an, există cinci mari sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Anul bisericesc are patru importante perioade de post
În Biserica Ortodoxă, de-a lungul timpului, s-a stabilit ca decursul anului bisericesc să fie presărat cu patru perioade de post în cinstea praznicelor împărăteşti ale Mântuitorului Hristos, în cinstea Maicii Domnului şi în cinstea Sfinţilor Apostoli. Astfel, avem Postul Crăciunului în cinstea praznicului Naşterii Domnului, Postul Paştelui în cinstea patimilor Mântuitorului şi a praznicului Învierii, Postul Sfinţilor Apostoli în cinstea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi a tuturor Sfinţilor Apostolilor şi Postul Sfintei Mării, cum este numit în popor, în cinstea praznicului Adormirii Maicii Domnului, dar şi în cinstea praznicului Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, după cum spune şi Sfântul Simeon al Tesalonicului: „Acest post este necesar pentru a cinsti şi mai mult cele două mari praznice care cad în această perioadă, adică Schimbarea la Faţă şi Adormirea Maicii Domnului, căci primul dintre acestea ne este pricinuitor de lumină, iar al doilea, pricinuitor de milostivire şi solire pentru noi”.
Data şi durata postului au fost stabilite în 1166, la sinodul din Constantinopol
Conform Agenţiei de Ştiri „Basilica” a Patriarhiei Române, ca vechime Postul Adormirii Maicii Domnului este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Originea lui trebuie căutată, probabil, prin sec. V, când cultul Maicii Domnului a început a cunoaşte o dezvoltare mai mare şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanţă.
La început însă nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot; unii, în părţile Antiohiei, posteau o singură zi (6 august), alţii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); în răsărit posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi Postul lui August, alţii în septembrie (apusenii, cum fac până azi), iar alţii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit.
Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la Sinodul Local din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la Sărbătoarea Adormirii (15 august), aşa cum, de altfel, se practica mai înainte prin unele părţi. În seara de 31 iulie se lasă sec, iar când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte; de asemenea, postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii însăşi dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.
„Stăpânul nostru e blând şi cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre”
Pentru credincioşii care respectă toate canoanele bisericeşti, Postul Sfintei Marii este considerat la fel de sever ca postul de dinaintea Învierii Domnului. În această perioadă nu se consumă produse din carne, lapte şi ouă. Biserica Ortodoxă ne cere ajunare până la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri şi vineri, iar după această oră să consumăm numai mâncare uscată. Apoi, marţi şi joi se mănâncă legume fierte, fără ulei, iar sâmbătă şi duminică este dezlegare la untdelemn şi vin. În 6 august – când ortodocşii prăznuiesc Schimbarea la Faţă a Domnului pe Muntele Tabor –, în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.
Ca o mângâiere pentru cei care nu au destulă putere să respecte aceste rânduieli, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Stăpânul nostru e blând şi cu omenie, nu ne cere nimic peste puterile noastre”. Sunt scutiţi de post în general bolnavii, copiii, călătorii sau drumeţii care nu au posibilitatea să postească. Biserica mai recomandă credincioşilor înfrânarea plăcerilor şi desfătărilor trupeşti, iar nunţile sunt interzise cu desăvârşire în această perioadă, precum şi în celelalte posturi.
Conform tradiţiei, celui care ţine cu credinţă postul i se împlineşte orice dorinţă
Legat de postul Adormirii Maicii Domnului există câteva tradiţii populare care se păstrează din moşi-strămoşi. Se spune că, pentru sănătate şi noroc, se posteşte în cele două zile obişnuite ale săptămânii, miercurea şi vinerea. Pentru duşmani însă se posteşte numai sâmbăta şi duminica, dar este mare păcat. În vechime, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea laolaltă cu toate animalele din curte. Conform tradiţiei, nu aveau voie să mănânce „nici mâţă, nici vită, nici om”. Dintre toate posturile de peste an, cel care ţine cu credinţă postul Maicii Domnului şi se roagă are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă.
