Când un procuror, din cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), care instrumentează toată povestea sordidă a alegerilor la Sectorul 1 din Capitală, iese pe un post de televiziune (Kanal D) şi vorbeşte într-un interviu, despre existenţa unor fraude la alegerile locale, în urma cărora câştigătoare a fost declarată Clotilde Armand, susţinută de PNL şi alianţa USR-Plus (40,94%) în faţa contracandidatului său, social-democratul Daniel Tudorache (39,81%) avem de bună seamă o problemă. Deloc minoră, deloc de trecut cu vederea. Procurorul de caz, Sorin Iaşinovschi, care a deschis un dosar penal declanşând urmărirea penală in-rem pentru abuz în serviciu, folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid politic, pentru obţinerea de foloase necuvenite, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale, are de bună seamă proprietatea cuvintelor. Alminteri, afirmaţia tranşantă, pe care a făcut-o în interviul acordat lui Denise Rifai, este devastatoare. Să ne reamintim că procurorul Sorin Iaşinovschi este cel care a dispus renumărarea voturilor la Sectorul 1, la începutul lunii februarie, într-un dosar constituit în urma unor plângeri din partea PSD, prelungind termenul de finalizare până la 1 august a.c. la cererea Poliţiei Capitalei –care efectuează renumărarea- pe motivul volumului mare de muncă. Potrivit ordonanţei procurorului Sorin Iaşinovschi, în cadrul anchetei, s-a dispus ridicarea listelor electorale permanente, suplimentare şi complementare, utilizate la secţia de votare din Sectorul 1, liste aflate în custodia Judecătoriei de sector. Voturile celor 166 de secţii de votare au fost stocate în 1509 saci. Nu mai reamintim ce s-a întâmplat, în noaptea imediată votului. Descumpănitor este însă faptul că preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie a fost un procuror, Nicolae Sprâncu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria de sector. Repetăm: un procuror. Ceea ce, în orice logică, presupunea un regim de rigoare desăvârşită în toate etapele procesului electoral. Suntem în plin mister. Recent, Parchetul General printr-un comunicat de presă menţiona că renumărarea buletinelor de vot, până la data respectivă, nu a putut stabili o diferenţă de voturi, între Daniel Tudorache şi Clotilde Armand, dar ancheta nu s-a terminat. Ne aflăm, aşadar, în faţa unei situaţii cu potenţial exploziv: dacă se confirmă, şi afirmaţiile procurorului de caz Sorin Iaşinovschi asta fac, ca alegerile de la Sectorul 1 din Captitală au fost fraudate şi „ceea ce au votat cetăţenii nu a fost consemnat”, lovitura dată ideii de alegeri libere, corecte şi transparente este devastatoare. Orchestrarea fraudării, posibilă poate doar în Belarus, cum credeau naivii, minează orice încredere în votul popular. Fireşte o să se poată spune că şi Donald Trump, imediat după alegerile prezidenţiale pierdute, n-a recunoscut rezultatul, declarând că acestea au fost fraudate. Marcel Ciolacu opina, deunăzi, despre intenţia social-democraţilor de a face demersuri privind organizarea unui referendum, pentru destituirea lui Clotilde Armand, un referendum poate inoperant, datorită participării reduse la vot a cetăţenilor din acest sector, pe motiv de indiferenţă. Campania electorală ar putea fi redusă doar la prezentarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere dintr-o încăpere a Biroului Electoral de Circumpcripţie. Alminteri ideea nocivă care s-ar putea induce în rândul alegătorilor, nu doar din Capitală, n-ar fi alta decât aceea că orice scrutin poate fi basculat de iniţiaţii în materie. Ceea ce nu e chiar un neadevăr.
