Progrese notabile în cercetarea sociologică la Universitatea din Craiova

0
116

interviuotovescu1La Universitatea din Craiova, pe lângă activitatea didactică, profesorii sunt angajaţi în realizarea unor cercetări ştiinţifice din domeniile economic, juridic, literar, istoric, tehnic etc. Progresul societăţii româneşti depinde, într-o măsură însemnată, de rezultatele cercetării ştiinţifice, deoarece acestea asigură nu numai o evoluţie în procesul cunoaşterii, ci şi o îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale oamenilor.  O activitate mai puţin cunoscută este cercetarea specifică din domeniul sociologiei, motiv pentru care am solicitat câteva informaţii domnului prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, de la Facultatea de Știinţe Sociale a Universităţii din Craiova, care are o îndelungată experienţă profesională în activitatea sociologică, fiind şi conducător ştiinţific de doctorat.

          R: Domnule profesor, cunoscând preocupările dumneavoastră sistematice în sociologie, vă rugăm să ne precizaţi care sunt principalele direcţii de cercetare sociologică în instituţia din care faceţi parte.

          D.O.: Pentru început, e necesar să evidenţiez faptul că cercetarea sociologică este o activitate de echipă şi în instituţia noastră s-au realizat mai multe lucrări, prin efortul conjugat al studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor. În special investigaţiile de teren, anchetele de opinie sau sondajele efectuate de-a lungul anilor se datorează participării directe a studenţilor şi masteranzilor, care s-au implicat în culegerea, descărcarea şi prelucrarea datelor empirice. În cadrul Școlii Doctorale de Sociologie, am iniţiat cercetarea monografică a comunităţilor rurale şi urbane din regiunea Oltenia, a problemelor sociale, a unor instituţii publice, a unor personalităţi de seamă ale culturii româneşti, precum şi a unor procese sociale, cum ar fi migraţia externă a românilor, care a marcat evoluţia societăţii româneşti după 1990 încoace.

          R: Să înţelegem de aici că problematica diasporei româneşti constituie un subiect nu numai de interes politic, ci şi ştiinţific ?

          D.O.: Evident, având în vedere că circa 5 milioane de români se află actualmente în afara graniţelor ţării, iar cunoaşterea comunităţilor de imigranţi conaţionali formate în principalele ţări din Europa şi America a constituit o prioritate profesională, impusă de evoluţia realităţilor sociale. Aşa, de exemplu, până în prezent s-au făcut cercetări sociologice asupra comunităţilor de români din Spania, Franţa, Germania, Anglia, Belgia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Canada şi Austria. S-au obţinut, astfel, cunoştinţe utile şi informaţii documentate despre cei care trăiesc departe de ţara natală. Datorită studiilor realizate de către doctoranzi, am ajuns să cunoaştem gândurile, sentimentele şi aşteptările conaţionalilor noştri din ţările dezvoltate menţionate. Cu ocazia recentei sărbătoriri a Zilei Românilor de Pretutindeni, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că diaspora românească reprezintă ”o prioritate naţională”. Prin intermediul cercetărilor noastre, problemele diasporei româneşti au putut fi descifrate şi evidenţiate în lucrările publicate, oferindu-ne posibilitatea de a ne forma o imagine de ansamblu asupra acesteia. Să reţinem că, de pildă, cei 5 milioane de români din afara ţării noastre formează o altă Românie socială, reprezentând circa un sfert din populaţia totală a ţării noastre, dar, totodată, un număr mai mare decât populaţia altor ţări europene, precum Luxemburg, Malta, Andorra, Cipru, Lichtenstein, Macedonia etc. Emigraţia românilor în alte ţări este un proces ambivalent, în sensul că presupune nu doar efecte pozitive (cum ar fi, de pildă, rezolvarea unor probleme materiale sau profesionale), ci şi negative, legate de destrămarea familiei, neglijarea creşterii şi educaţiei copiilor, sporirea abandonului şcolar, infracţionalitate, consum de droguri, prostituţie etc.

          R: Care credeţi că sunt motivele pentru care atâţia români şi-au părăsit ţara?

          D.O.: Aşa cum reiese din cercetările efectuate, motivele primordiale ale plecării în străinătate sunt de ordin precumpănitor economic: lipsa banilor, dificultatea angajării la un loc de muncă salarizat corespunzător, căutarea unui nivel de trai mai ridicat, dar şi de ordin personal: dorinţa de împlinire profesională, reîntregirea familiei, cautarea unor condiţii de viaţă civilizate şi nemulţumirea faţă de mediul social şi politic intern (corupţie, conflicte frecvente pe scena politică, relaţii interumane dominate de ostilitate). Societatea noastră are nevoie de o recuperare morală şi de echilibru, grav afectat de nerespectarea valorilor autentice şi substituirea lor cu incompetenţă, impostură, aroganţă, tupeu, răutate. interviuotovescu

          R: Ce alte preocupări sunt în atenţia Școlii Doctorale de Sociologie ?

        D.O. : Pe lângă cele deja amintite, mai putem adăuga interesul constant pentru traducerea unor lucrări reprezentative din sociologia clasică mondială. Aşa, bunăoară, graţie doctoranzilor, au fost traduse mai multe cărţi, începând cu cea a fondatorului sociologiei europene, Auguste Comte, intitulată Curs de filosofie pozitivă (vol. IV, V, VI) şi continuând cu cele mai recente: Vilfredo Pareto, Tratat de sociologie generală; Ferdinand Tönnies, Comunitate şi Societate şi William I. Thomas, Florian Witold Znaniecki, Țăranul polonez în Europa şi America, acestea din urmă fiind lansate în cadrul Simpozionului Internaţional de Sociologie de la Universitatea din Craiova, din data de 15 aprilie. Prin intermediul acestor traduceri, am construit o punte de legătură cu sociologia actuală a altor ţări, motivând şi încurajând interesul studenţilor şi doctoranzilor pentru formarea lor profesională, la un nivel elevat de exprimare ştiinţifică.interviuotovescu3

          R: Care sunt principalele dificultăţi pe care le întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

          D.O.: E important să subliniez faptul că activitatea universitară are o finalitate practică: formarea unor competenţe profesionale înalte, descoperirea unor cunoştinţe care, prin aplicare, să îmbunătăţească mediul de viaţă al oamenilor, cultivarea unor valori perene ale umanităţii, cum ar fi adevărul, libertatea, dreptatea, frumosul, demnitatea etc. Prin urmare, între universitate şi comunitatea locală trebuie să existe o relaţie funcţională: o comunicare permanentă şi un sprijin reciproc pe multiple planuri. Noi furnizăm specialişti pentru funcţionarea adecvată a unor instituţii şi unităţi economice, dar, în acelaşi timp, trebuie să se înţeleagă că şi comunitatea locală trebuie să sprijine eforturile care se depun în cadrul procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din universitate. De exemplu, pentru a studia comunităţile de români din diverse ţări europene, doctoranzii noştri au făcut deplasări pe cont propriu, deşi activitatea lor este de interes public şi comunitar, chiar naţional. Însă, realizările evidente pe care oraşul nostru le-a avut în ultimii patru ani, ne îndrituiesc să avem încredere că şi Universitatea va primi, pe viitor, mai mult sprijin din partea autorităţilor locale.     

Interviu realizat de RADU ILICEANU