Sâmbătă, 30 mai 2015, la sediul celui mai cunoscut ziar al românilor din Voivodina – „Libertatea” -, din localitatea Pancevo a avut loc o întâlnire istorică. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu i-a invitat pe membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia (CNMNRS), organismul reprezentativ al românilor din Serbia, la o discuţie amicală, unde pentru prima oară s-a vorbit cu cărţile pe faţă, despre ce face acest Consiliu pentru românii din întreaga Serbia, nu numai pentru cei din Voievodina, fiind acuzaţi nu de puţine ori, că nu îi reprezintă şi pe cei din Valea Timocului cu acelaşi interes. La întâlnirea de la Pancevo a fost prezent şi senatorul de Diaspora Viorel Badea precum şi reprezentanţii MAE, ambasadorul României la Belgrad, Excelenţa Sa domnul Daniel Banu şi consulul general al României la Vârşeţ, domnul Dan Constantin.
Tot sâmbătă a avut loc şi şedinţa Comitetului Executiv al CNMNRS, având şapte puncte pe ordinea de zi, plus discuţiile, separat, cu delegaţia din România. Dintre membrii CNMNRS prezenţi, amintim conducerea executivă formată din preşedintele Daniel Petrovici, vicepreşedinţii Ion Cizmaş şi Nicu Ciobanu şi secretarul general Marcel Drăgan. Au fost prezenţi la întâlnire toţi cei trei membrii ai CNMNRS aleşi din Serbia de Răsărit: Nataşa Tosici, Tihan Matasarevici şi Boian Bărbuţă. De asemenea, şi trei dintre românii aleşi de pe lista CRS au venit la această întâlnire: Stevan Mihailov, Daniel Magdu şi Ion Omoran, dar şi alţi membri importanţi ai CNMNRS precum Anişoara Ţăran, Lenuţa Ţăran, Marinel Bugar, Daniel Ungur. S-a discutat şi despre obţinerea cetăţeniei române, un drept pe care românii din Timoc abia îl aşteaptă. Un nou proiect fiind în dezbatere la Camera Deputaţilor. „Primul proiect care nu a fost votat, nu a îndeplinit anumite condiţii, există unul mult mai viabil, care a fost votat în Senat, a primit avizul câtorva Comisii de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor, după care se trece la obţinerea votului. Suntem convinşi că de data asta proiectul va fi votat, iar românii din Timoc pot să obţină dubla cetăţenie”, a subliniat senatorul Viorel Badea.
Predarea limbii materne cu elemente ale culturii naţionale
Şedinţa de la Pancevo a fost cu atât mai importantă cu cât ea vine după întâlnirea tuturor Consiliilor Naţionale care a avut loc la Covăciţa, în perioada 9-10 mai, când CNMNRS a venit cu propuneri necesare în cadrul Capitolului 23, în procesul de aderare a Serbiei la UE. Conducerea CNMNRS susţine că Departamentul pentru Învăţământ a propus cu această ocazie să se introducă în categoria materiilor obligatorii, limba maternă cu elementele culturii naţionale, pe de altă parte, s-a propus ca în manualul de istorie să fie introdusă istoria minorităţilor de pe teritoriul Serbiei; iar manuale să fie adecvate programelor şcolare. S-a mai propus echivalarea diplomelor; înfiinţarea unei reţele şcolare şi a unui post de inspector şcolar precum şi seminare acreditate cu România. Despre toate aceste aspecte a vorbit preşedintele Consiliului, Daniel Petrovici care a mai spus că tot la Covăciţa s-a discutat şi despre statutul Consiliilor, despre finanţarea lor, precum şi despre formarea şi funcţionarea Fondului Minoritar. „Încercăm să ridicăm nivelul de funcţionare al Consiliului, CNMNRS făcând parte din Comisia de Guvernare Locală, alături de Consiliul albanez, vlah, bosniac, slovac, croat şi maghiar, toate au intrat în această Comisie. Mai e destul de lucru pentru a ajunge cu toţi la un plan comun pentru minorităţi…”, a subliniat Daniel Petrovic, preşedintele CNMNRS.
Ziarul „Libertate”: 70 de ani de activitate
Vicepreşedintele Consiliului, Ion Cizmaş a explicat că această întâlnire se desfăşoară în sediul ziarului „Libertatea” pentru că zilele trecute, publicaţia a sărbătorit 70 de ani de la înfiinţare, 70 de ani de continuitate neîntreruptă, dar se marchează totodată şi împlinirea a 80 de ani de învăţământ românesc. Directorul ziarului „Libertatea”, Nicu Ciobanu, care este şi vicepreşedintele Consiliului i-a primit pe oaspeţi cu braţele deschise şi le-a transmis mesajul că doreşte ca această şedinţă să fie una de succes. „Doresc să avem parte de o şedinţă reuşită şi să ne simţim bine în această instituţie românească a cuvântului scris, care timp de 70 de ani, cea mai longevivă instituţie, aici în Serbia promovează adevăratele valori româneşti, atât în jurnalism, cât şi în literatură. Vă mulţumesc şi vă urez bine aţi venit!”, a subliniat Nicu Cobanu.
Aplicarea legislaţiei din Voievodina în materie de educaţie şi în Valea Timocului
Subiectul numărul unu a fost cel legat de învăţarea limbii române, ca materie obligatorie. Discuţiile au vizat studierea limbii române în şcolile din Timoc şi aici europarlamentarul Marian Jean Marinescu i-a sugerat preşedintelui Daniel Petrovici să susţină aplicarea legislaţiei din Voievodina în materie de educaţie şi în Valea Timocului. „Dacă se obţine atât de uşor un certificat pentru predarea aşa zisei „vorbiri vlahe”, cum de nu se poate să se obţină un astfel de certificat şi pentru predarea limbii române. De ce pentru limba română se solicită studii de specialitate iar pentru „vorbirea vlahă”, nu se cere şi de ce Consiliul nu i-a atitudine”, a întrebat europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Deputatul european, membru al Comisiei de Asociere UE-Serbia în cadrul Parlamentului European s-a interesat şi despre procesul de retrocedare a imobilelor care aparţin minorităţii româneşti şi care au fost confiscate de regimul comunist din Serbia.
Pentru retrocedări, legislaţia românească – un bun exemplu
Marinescu a solicitat să fie utilizată ca exemplu de bună practică legislaţia românească, iar pe de altă parte, a cerut conducerii Consiliului lista cu imobilele pe care statul sârb ar trebui să le retrocedeze minorităţii româneşti. „O să verific în ţară cum stă treaba cu minoritatea sârbă, să analizez ce şi cum s-a retrocedat acestei minorităţi şi de ce nu se aplică acelaşi principiu şi pentru minoritatea românească din Serbia. Eu am încercat să introduc un amendament, în luna martie, la Belgrad, legat de retrocedări, dar Delegaţia Serbiei la UE a respins amendamentul. Dar nu mă las, o să revin în toamnă, la Bruxelles, când ne reîntâlnim noi, europarlamentarii, membri ai Comisie de Asociere UE-Serbia cu Delegaţia Serbiei la UE şi atunci sigur voi reuşi să introduc acest amendament”, a subliniat europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Deputatul european s-a interesat de stadiul procesului Comunităţii Românilor din Serbia (CRS) căruia i-a fost respinsă cererea pentru retrocedarea bunurilor colective de către Agenţia pentru Retrocedare – filiala Novi Sad. „La audierea din 6 aprilie 2015, CRS a justificat că toate bunurile Societăţii Luceafărul au fost confiscate prin decizia Tribunalului Popular din Vârşeţ din 1946. Societatea Luceafărul a fost obligată de către autorităţile comuniste să restituie „profitul de război”. Bunurile au intrat în posesia RFP Iugoslavia pe data de 6 februarie 1947, iar Societatea „Luceafărul” a fost dizolvată abuziv”, a subliniat Stefan Mihailov, membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Româneşti, preşedintele CRS.
„Discuţiile au fost constructive”
Tihan Matasarevici, membru activ al Consiliului a declarat că discuţiile au fost constructive şi au vizat problemele cu care se confruntă organismul reprezentativ cel mai important al românilor din Serbia, precum şi modul în care CNMNRS acţionează în Serbia de Răsărit. „Au fost discuţii constructive cu domnul Marinescu şi cu domnul Badea, cărora le mulţumim pentru sprijinul pe care ni-l acordă în permanenţă şi pentru că se implică în rezolvarea problemelor pe care le avem. Am discutat cu această ocazie foarte sincer despre problemele de reprezentare ale CNMNRS în Serbia de Răsărit, despre tot ceea ce ar trebui să facem noi ca membri ai acestui consiliu românesc şi despre faptul că românii din Serbia de Răsărit nu sunt cu nimic mai prejos de cei din Voivodina şi trebuie foarte bine reprezentaţi de cei pe care ei i-au trimis în acest Consiliu, prin vot direct”, a precizat Tihan Matasarevici, membru al CNMNRS şi preşedinte al Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor DUNĂREA din Kladovo. Tihan Matasarevici a mai precizat faptul că există negocieri şi demersuri pentru ca următoarea şedinţă importantă a CNMNRS să se desfăşoare în Serbia de Răsărit, la Zajecear.
