Cursa electorală pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a.c. a început şi se anunţă de-a dreptul îndârjită. Pe lângă partidele tradiţionale – PSD, PNL, ALDE, UDMR – care au deja experienţă consacrată în astfel de campanii electorale, participă de această dată şi formaţiuni politice noi – PRO-România, sau USR-PLUS – aflate la primul lor test. Europarlamentarele 2019 au spre deosebire de cele din 2014 o particularitate insolită: sunt văzute ca alegeri anticipate din perspectiva opoziţiei şi a preşedintelui Klaus Iohannis, care a anexat şi un referendum – consultativ – prin care se cere poporului să se exprime asupra unor probleme de interes naţional. „Dacă românii vor veni la vot şi vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acţionăm imediat a doua zi”. De fapt, alegătorii sunt chemaţi la vot, în cazul referendumului, nu atât pentru a apăra Justiţia, ci pentru a da jos… PSD. Printr-o moţiune de cenzură, bineînţeles. Campania electorală pentru alegerile europarlamentare 2019 este în acelaşi timp şi un test orientativ, într-un fel, în perspectiva prezidenţialelor din toamnă, un test menit să comensureze efectul mesajelor online, nelegitimate de maximă credibilitate din cauza dezinformărilor atât de frecvente. Confruntarea se anunţă oricum destul de îndârjită şi partidele fără structuri organizatorice în teritoriu contează cu precădere pe ademenirea alegătorilor tineri, pe calea reţelelor de socializare, şi a indecişilor. Destule semne, în acest debut de campanie electorală lasă impresia că s-ar putea să avem o participare la vot mai mare ca la precedentele alegeri de acelaşi fel. Va intra în campanie, cum a anunţat, şi preşedintele Klaus Iohannis, spre a-şi susţine referendumului promovat, motiv pentru care ne putem aştepta chiar la o radicalizare a mesajelor, ceea ce nu ar fi chiar de dorit. Dacă e prematur să ne luăm după sondajele ce răzbat în spaţiul public, nu e deloc prematur să ne uităm la componenţa listelor de candidaţi, pentru a putea evalua noi înşine pe care dintre ele putem conta, prin numele enumerate, că ar putea oferi garanţii în sensul încercării să facă tot ce le stă în putinţă pentru ţară la Bruxelles sau Strasbourg. Reamintim că principalele liste de candidaţi, cele ale social-democraţilor şi liberalilor, au în componenţa lor pe Claudiu Manda într-o poziţie eligibilă, şi respectiv Marian Jean Marinescu, într-o poziţie mai puţin dătătoare de speranţe. Ambii din Craiova. S-au împlinit la 1 mai a.c., 15 ani de la lărgirea UE spre Est, şi Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, într-o serie de interviuri, acordate presei poloneze, slovace, cehe şi ungare, a vorbit despre „deriva iliberală a unor lideri” printre care Viktor Orban, cotele obligatorii de imigranţi, respinse de ţările blocului Vişegrad, dar şi alte chestiuni stringente. Nu s-a arătat impacientat de votul populist şi nu crede în statele unite ale Europei. O uniune contra voinţelor naţionale nu poate fi croită. În schimb, a acceptat ideea unui naţionalism şi a unui patriotism cât mai solide. Interesantă devine… Spania! După câştigarea alegerilor legislative, Pedro Sanchez Castejon, vrea să câştige acum şi scrutinul european, lista de candidaţi PSOE fiind condusă de Josep Borell, actualul ministru de Externe, o figură politică interesantă care a condus Parlamentul European între 2004 şi 2007. Lista PSOE era creditată cu 29,6% la mijlocul lunii aprilie, contându-se pe obţinerea a 18 mandate, cu patru în plus faţă de 2014, când socialiştii spanioli au făcut un scor de numai 23,01%. Pedro Sanchez, noul lider al stângii europene, abil, ambiţios, carismatic, fin tactician, cu complicitatea premierului portughez, Antonio Costa, jalonează noua stângă europeană, şi lângă aceştia se vor poziţiona, bănuim, şi social-democraţii români. Şi poate laburiştii lui Corbyn, în eventualitatea că vor participa în alegeri. Într-un moment în care nu sunt deloc bine văzuţi la Bruxelles, din varii motive, pe care nu le mai enunţăm, social-democraţii români care prin premierul Viorica Dăncilă, au salutat victoria lui Pedro Sanchez, au nevoie imperativă de susţinere, fiindcă sunt ameninţaţi doar de curenţi reci.
Acest site utilizează cookie-uri | Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.Sunt de acord