Joi, 30 martie a.c., a organizat workshop-ul cu titlul Patrimoniul cultural din Oltenia – element de identitate românească. Evenimentul se înscrie în seria de manifestări științifice pe care institutul craiovean le desfășoară, având ca tematică centrală istoria Olteniei, una dintre provinciile românești înzestrată cu o multitudine de valori și fapte remarcabile.
Despre locul și rolul patrimoniului cultural în viața unei civilizații se pot scrie tomuri și se pot face afirmații mai mult sau mai puțin pertinente, dar esența rămâne mereu imuabilă: acesta trebuie prezervat generațiilor viitoare drept ceea ce este dintotdeauna – o moștenire unitară de mărturii ale cunoștințelor, tradițiilor, bunurilor și valorilor cultural-creative transmise din generație în generație, îmbogățindu-se permanent. Aportul Olteniei la consolidarea și protejarea patrimoniului cultural național și universal este unul deosebit de consistent. Personalitățile, faptele și valorile care au dat și dau contur zonei oltene sunt demne de a o pune în valoare permanentă, iar colbul uitării să fie împins cât mai mult în depărtare. Fie că vorbim de cultură, de religie, de artă, de științele exacte, de materialul arhitectural palpabil – unul vechi chiar de secole – putem fi mândri că bogatul tezaur de patrimoniu cultural înseamnă o implicare perpetuă a noastră, a institutelor de cercetare socio-umană, în disponibilitatea firească de a gestiona și prețui cât mai judicios acestă bogăție a umanității.
Să reamintim că, nu cu mult timp în urmă, mai precis în 2018, Uniunea Europeană a declarat acest an – anul european al patrimoniului cultural – având ca scop sărbătorirea patrimoniului cultural ca resursă comună, în încercarea de a sensibiliza opinia publică cu privire la istoria și la valorile comune și consolidând sentimentul de apartenență la un spațiu european cultural și politic comun.
Cuvântul de deschidere a aparținut domnului prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului, care a subliniat importanța pe care o prezintă patrimoniul cultural mobil și imobil pentru comunitatea mondială. Domnia sa a amintit că patrimoniul cultural este un concept complex, cu dimensiuni multiple și este firesc să fie în atenția institutelor de cercetare ale Academiei Române, în cazul de față cel din Craiova. Există numeroase convenții internaționale privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural, precum și norme interne foarte bine instrumentate pe această direcție. În continuare a precizat că dezbaterea se va opri numai la dimensiunea culturală a patrimoniului, amintind totodată despre locul și rolul Comisiei naționale de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, care, printre altele, analizează dosarele de acordare a titlului de tezaur uman viu persoanelor care îndpelinesc condițiile prevăzute de lege în acest sens, unele dintre acestea fiind și din Oltenia.
La manifestare au participat colegi cercetători din institut, studenți de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie, profesori și elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova.
Au susținut comunicări: cercet șt. I, dr. Ion Militaru, Utopia existenței defecte (Ion Ghica); cercet. șt. II, dr. Iustina Nica, Sancțiunea în lumea satului – poreclele defăimătoare; cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu, Așezări și arhitectură rurală tradițională în Oltenia; cercet. șt. III, dr. Nicolae Mihai, Vizitii, curelari și croitori din Craiova în fața divorțului. Pe marginea unor cazuri de „neînțelegeri în căznicie” din anul 1847; cercet. șt. III Gabriel Lohon, Craiova postbelică în imagini. Pentru o mică teorie a vizibilului în istorie. Fiind un domeniu holistic, integrator, cu o multitudine de aspecte interconectate, dezbaterea a permis un schimb interesant de idei și întrebări de profil, audiența fiind conectată la tematica manifestării.
Despre personalitatea lui Ion Ghica, un poliglot, diplomat, matematician, președinte al Academiei Române a vorbit cercet. șt. I dr. Ion Militaru. „Dacă ar fi să facem o sinteză a tuturor viziunilor și experiențelor de viață pe care și le-a organizat, ar fi ceva extraordinar. Ca președinte al Academiei Române, ministru de Interne, administrator al insulei Samos, ambasador în Marea Britanie, știa foarte multe limbi, de la cea greacă, turcă, engleză, franceză, italiană. A fost un literat. Scrierea sa care l-a făcut celebru este Scrisori către Vasile Alecsandri, fiind de altfel vârful carierei culturale a lui Ion Ghica”, a subliniat cercetătorul.
Continuând sinteza lucrărilor prezentate, mergând cu mult în negura vremurilor, s-a discutat despre poreclele în lumea satului, ca modalitate de „pedeapsă”, oprindu-se asupra celor defăimătoare. Cercet. șt. II, dr. Iustina Nica a arătat că poreclele „reprezintă o categorie antroponimică foarte importantă, cu cea mai îndelungată istorie în evoluția sistemului denominativ (dacă ar să parafrazăm, am putea spune chiar că la început a fost porecla), care a apărut din momentul în care omul a început să trăiască social, iar fenomenul acordării lor a luat amploare pe măsură ce natura relaţiilor dintre membrii unei comunități s-a diversificat”. Despre așezările și arhitectura rurală tradițională în Oltenia, cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu a amintit ca element de particularizare în spațiul analizat prezența bordeiului. Acesta se înscrie ca element de o reală valoare culturală, reprezentând una dintre „comorile” neamului nostru. „Bordeiul este cel mai vechi tip de locuință cunoscut pe teritoriul României. Săpat în întregime sau pe jumătate în pământ, acesta a fost dominant în sudul Olteniei, unde a continuat să existe din neolitic până în contemporaneitate, alături de casa construită la suprafaţa solului. A fost utilizat ca: locuință, biserică, cârciumă, adăpost pentru animale, pivniță” a argumentat autoarea materialului.
Despre lumea imaginilor, cele care, acum, par să dea tonul în multe domenii, cercet. șt. III Gabriel Lohon a vorbit în materialul cu titlul sugestiv: Craiova postbelică în imagini. Pentru o mică teorie a vizibilului în istorie, folosirea fotografiei fiind o sursă documentară pentru rescrierea istoriei comuniste. „Memoria, ca element de identitate urbană, definește orașul, arealul urban compunându-se din experiențe și istorii personale ce desenează și regândesc ideea de spațialitate colectivă. Întocmai unui palimpsest, peisajul urban stochează informații despre experiențele spațiale citadine și tipul de relații simbolice și ideologice în raport cu structura sistematizată a orașului și, deci, a spațiului public” a precizat acesta.
În cadrul workshop-ului, cerect. șt. III dr. Georgeta Ghionea a menționat că recent s-a finalizat un contract de cercetare între ICSU „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și Baroul Dolj, privind istoria acestei instituții. Volumul publicat în cadrul acestui proiect, intitulat Istoria Baroului Dolj 1948-2007, realizat de către Sevastian Cercel (coord.), Șerban Pătrașcu, Georgeta Ghionea și apărut la începutul lunii martie a avut lansarea oficială pe 16 martie a.c. Evenimentul s-a desfășurat la sediul Baroului Dolj în prezența prof. univ. dr. Traian Briciu și a reprezentanților Uniunii Naționale a Barourilor din România, precum și a conducerii Baroului Dolj. Astfel, Colecției Istoria Baroului Dolj, coordonată de prof. univ. dr. av. Lucian-Bernd Săuleanu, i se adaugă și acest volum care vizează perioada 1948-2007, parte a unui proiect datând din anul 2015 referitor la viața avocațială și nu numai, așa cum se regăsește în bogata arhivă a Baroului Dolj.
După susținerea comunicărilor au avut loc discuții pe marginea temelor prezentate, care au suscitat un real interes din partea participanților la manifestarea științifică.
Pentru mai multe detalii a se vedea site-ul https://icsu.ro
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”
