Bolile de inimă şi diabetul, afecţiunile care îi chinuie pe doljeni

0
49

Problemele de sănătate cu care se confruntă doljenii sunt bolile de inimă, diabetul, tumorile, ciroza şi alte boli hepatice. Este concluzia ce se poate desprinde din Raportul stării de sănătate a comunităţii pe anul 2014, publicat de DSP Dolj la începutul acestei săptămâni. Statisticile confirmă şi procesul de îmbătrânirea demografică cu care judeţul Dolj se confruntă, în mod constant numărul populaţiei adulte şi vârstnice fiind în creştere, concomitent cu o scădere a numărului tinerilor. 

Speranţa de viaţă la naştere în judeţul Dolj în 2014 a fost 76,12 ani, mai crescută la sexul feminin 80,16 ani (sexul masculin 72,2 ani) şi în mediul urban 78,59 (mediul rural 73,49 ani). Durata medie a vieţii în judeţul Dolj în 2014 a fost 74,82 ani, mai crescută la sexul feminin 78,12 ani (sexul masculin 71,56 ani) şi în mediul urban 76,62 ani (mediul rural 72,74 ani), valori în creştere faţă de anul precedent.

Comunele doljene, afectate de îmbătrânirea demografică

În privinţa cauzelor de deces, pe primele trei locuri se situează decesele provocate de boli ale aparatului circulator, tumori şi boli ale aparatului digestiv. Mediul urban copiază acelaşi model pe primele trei locuri, însă pentru mediul rural locul al treilea este ocupat de decesele survenite prin bolile aparatului respirator.

Printre localităţile nominalizate ca având populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută şi spor natural negativ (localităţi cu probleme demografice) se numără Seaca de Pădure, Gogoşu, Botoşeşti Paia, Brabova şi Bulzeşti.

În sudul judeţului sunt opt localităţi cu populaţie îmbătrânită: Goicea, Cîrna, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Ostroveni, Gighera, Valea Stanciului, Drănic. În centrul judeţului sunt localităţile: Perişor, Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi, Terpeziţa şi Vîrvorul de Jos. În nord- vestul judeţului localităţi cu populaţie îmbătrânită sunt: Botoşeşti Paia, Greceşti, Cernăteşti, Seaca de Pădure, Gogoşu, Sopot, Brabova, Carpen. În nord-estul judeţului sunt localităţile: Bulzeşti, Murgaşi, Mischii.

Localităţile cu mortalitate crescută sunt concentrate astfel: în nord –vestul judeţului: Brabova, Gogoşu, Seaca de Pădure, Gogoşu, Botoşeşti Paia, Cernăteşti, Secu, Greceşti, Carpen – din centru spre sud-vest: Terpeziţa, Vîrvoru de Jos, Sălcuţa, Galiciuica, Cioroiaşi, Siliştea Crucii, Afumaţi, Maglavit, Seaca de Câmp, Piscu Vechi – în sud : Cârna, Drănic, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Gîngiova, Gighera – în est: Bulzeşti, Murgaşi, Mischii, Teasc, Ghindeni, Teslui, Apele Vii, Amărăştii de Sus.

Tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică

Probleme de sănătate pentru judeţul Dolj pot fi considerate hipertensiunea arterială, diabetul, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza şi alte hepatite cronice, tulburările mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă, bolile cerebro-vasculare. Structura morbidităţii spitalizate pe afecţiuni situează pe primele locuri bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului circulator.

Printre bolile care îi afecteayă pe doljeni se numără şi tuberculoza, considerată un adevărat barometru al nivelului de trai al populaţiei, Doljul înregistrând valoarea 0,12% în anul 2014. Riscul de infecţie creşte în raport cu vârsta deoarece reactivitatea organismului se reduce odată cu înaintarea în vârstă. Doljul era pe primul loc atât în ceea ce priveşte incidenţa (urmat de judeţele Iaşi, Bacău, Timişoara) cât şi prevalenţa (urmat de judeţele Constanţa, Iaşi, Bacău) aşa cum arată studiile în anii 2011 şi 2012.

În anul 2014 morbiditatea prin boli transmisibile situează pe primele locuri infecţii acute de căi respiratorii superioare, infecţii acute căi respiratorii inferioare, pneumonia virală, BDA, varicelă şi giardioză. Din totalul populaţiei de 705.760 locuitori în anul 2014 au fost externaţi din unităţile sanitare cu paturi 136.966 de bolnavi (19,41%).

Numărul persoanelor cu handicap înregistrate a fost 15.710. Au predominat adulţii în procent de 88,40%. Din aceste persoane 23,25% sunt cele aparţinând tipului fizic, urmate de tipurile mintal (22,67%) şi somatic (16,24%). 97,66% au fost neinstituţionalizate, iar 57,66 % sunt din mediul urban.