La 30 noiembrie a.c. preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că în războiul din Ucraina şi-au pierdut viaţa cel puţin 100.000 de ofiţeri militari ucrainieni, la care se adaugă 20.000 de răniţi. Anunţul a avut efectul unei bombe şi a fost retras, la scrut timp, de pe site-ul Comisiei Europene. Dana Spinant, purtătoarea-adjunctă de cuvânt a Comisiei Europene, a confirmat ulterior că von der Leyen s-a exprimat greşit. Kievul anunţase, în august a.c. cifra de 9.000 de morţi, iar cifra de 100.000, incluzând 61.000 morţi şi 49.000 de răniţi, fusese avansată de ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, în luna septembrie. Comentariile preşedintei Comisiei Europene au venit în contextul în care a anunţat că executivul blocului comunitar a propus un plan de confiscare a activelor ruseşti îngheţate în străinătate. Greşala impardonabilă a Ursulei von der Leyen, din mesajul video, cuprinde şi o confuzie între soldaţi şi ofiţeri, inexplicabilă, pomenind de „100.000 ofiţeri militari”, deşi anterior actualei demnităţi a deţinut funcţia de ministru al Apărării în Germania. Comentariul preşedintei Comisiei Europene şters de pe contul Twitter, preluat şi de presa rusă –aproape uimită de o astfel de năstruşnicie- a deranjat evident Kievul. Reamintim că momentan dialogul Rusiei cu Uniunea Europeană este realmente îngheţat şi ultima vizită la Moscova a şefului diplomaţiei europene, Josep Borell, în februarie 2021, s-a soldat cu un eşec, în urma retoricii contra Rusiei, astfel încât orice dialog s-a dus pe apa sâmbetei. Declaraţia preşedintei Comisiei Europene a iritat cum spuneam autorităţile Kievului, care evident practică cenzura militară, firească în vremuri de război, acestea menţionând că pierderile armatei ucrainiene sunt informaţii clasificate. Cifra comunicată de Ursula von der Leyen nu se regăseşte nici în media occidentală. „Noi am întrebat Comisia Europeană de unde are aceste informaţii Ursula von der Leyen”, a comentat un purtător de cuvânt al preşedinţiei ucrainiene, Serhiy Nikiforov, denunţând că cifra este departe de realitate. Pentru Ukrainskaya Pravda, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainiene a spus că nu poate confirma această cifră. Cu o bună parte din infrastructura energetică distrusă de bombardamentele ruse, cum atestă imaginile din satelit, când frigul s-a instalat, autorităţile ucrainiene au decis organizarea de tăieri de curent, pentru controlul consumului electric. Nevoia de generatoare este maximă. Mai ales că după toate semnalele conflictul va escalada. La reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor membre NATO (29-30 noiembrie) de la Bucureşti s-a reiterat că NATO nu va recunoaşte niciodată anexarea de către Rusia a celor 4 regiuni ucrainiene, subliniindu-se determinarea Alianţei de a continua şi ranforsa susţinerea militară şi materială a Kievului. Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a calificat ca „barbare” atacurile ruseşti vizând infrastructura ucrainiană. Pe teatrele de operaţiuni, luptele continuă, se vorbeşte de Bakhmut, pivotul liniei de apărare ucrainiană, în Donbas, Marynka, Zaporojie şi deocamdată, nu se ştie dacă întâlnirea dintre Emmanuel Macron şi omologul său american Joe Biden, pe chestiunea ucrainiană, s-a soldat cu vreo înţelegere. Alta decât continuarea susţinerii militare a Ucrainei prin noi livrări de arme.
