Până în prezent simplu observator, Palestina a devenit cel de-al 195-lea membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Anunţul a fost oficializat luni, 31 octombrie a.c. Această adeziune constituie un nou pas înainte pentru recunoaşterea statutului acestui stat şi în cadrul ONU. Numai că recunoaşterea Palestinei de către UNESCO a fost frondată de SUA, care şi-au suspendat subvenţia de 60 milioane dolari, adică 22% din bugetul instituţiei onusiene. Departamentul de Stat a invocat existenţa a două legi americane, din debutul anilor ’90, care interzic finanţarea unei agenţii specializată a Naţiunilor Unite, atunci când acceptă Palestina ca membru, în absenţa unui acord de pace cu Israelul. Ambasadorul israelian la UNESCO a declarat, luni, că ţara sa trebuie să-şi sisteze contribuţia financiară, prin aderarea Palestinei, considerată „o tragedie pentru UNESCO”. O decizie urma să fie luată ieri după-amiază, în cadrul reuniunii Cabinetului premierului Benjamin Netanyahu, potrivit media israeliene. Intervievat marţi dimineaţa, la radioul public, adjunctul ministrului israelian de Externe, Danny Ayalom, a afirmat că Israelul vrea să cântărească consecinţele acestui vot la nivel diplomatic şi politic, ţinând cont de interesele sale. Potrivit acestuia, „UNESCO a devenit o organizaţie politică, prin încorporarea unui stat care nu există, în urma votului majorităţii membrilor săi (…). Aceasta demonstrează că palestinienii nu doresc pacea sau negocierile şi aşteaptă perpetuarea conflictului”. Danny Ayalom a mai declarat că Israelul îşi exprimă decepţia pentru votul Franţei, pe care îl consideră „ciudat”, pentru că Franţa, o ţară prietenă, a cedat Autorităţii Palestiniene. Organizaţia internaţională, care intervine în favoarea femeilor şi în protecţia patrimoniului mondial, îşi poate vedea redus bugetul cu aproape un sfert din valoarea lui. Directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a admis vineri, 28 octombrie a.c., că organizaţia va trebui să-şi reducă programele, reajustându-le la resursele financiare. Adeziunea Palestinei la UNESCO poate avea consecinţe nefericite pentru această ţară, estimează media americană. Astfel, cotidianul conservator „Washington Times” este categoric: „Nu există şi nu a existat niciodată o ţară numită Palestina”. La rândul său, „New York Times” scrie că UNESCO a fost „inima intereselor de securitate ale SUA”. Canada s-a arătat, de asemenea, contrariată de această decizie, după cum a menţionat şeful diplomaţiei sale, John Baird, existând posibilitatea retragerii contribuţiei sale (10 milioane dolari pe an), deşi agenţia face un lucru important în privinţa conservării patrimoniului mondial. În schimb, Franţa şi majoritatea ţărilor arabe, au votat în favoarea aderării Palestinei, aşa cum au făcut-o şi ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China). SUA, Germania, Canada, dar şi România au votat împotrivă, în timp ce Italia şi Regatul Unit s-au abţinut. Din cele 194 de ţări membre care au votat la sediul UNESCO din Paris, 107 au fost „pentru”, 14 „Contra” şi 52 s-au abţinut. 12 state n-au participat la vot. Ministrul Afacerilor Externe al Autorităţii Palestiniene, Riyad al-Malchi, a salutat „un moment istoric pentru Palestina”. Prin apartenenţa la UNESCO, Palestina va semna Convenţia privind patrimoniul mondial şi, astfel, va putea depune cereri de recunoaştere pentru teritoriile ocupate de Israel. Palestinienii doresc ca Biserica Naşterii Domnului de la Bethleem, locul de naştere al lui Christos, potrivit tradiţiei, să devină primul teritoriu „cu numele Palestina” în patrimoniul mondial 2012. După cum se ştie, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, a depus o cerere de adeziune la ONU, încă de la 23 septembrie a.c.. În Consiliul de Securitate, unde Washingtonul deţine un drept de veto, este greu de presupus că se va da curs unei soluţii favorabile. Americanii vor utiliza această armă pentru a bloca cererea palestiniană, la 11 noiembrie a.c., când este anunţat votul, într-un context de recrudescenţă a violenţelor între palestinieni şi israelieni în Fâşia Gaza.
