„Suflet de român, limbă română”, un eveniment de anvergură cu ecouri și la Belgrad

0
52

     Mare sărbătoare la finele săptămânii trecute, în  orașul cu cel mai mare număr de etnici români din Valea Timocului, Kucevo. S-a sărbătorit românește, cu muzică românească, cu poezie românească, cu artiști români. S-a invocat cu mult patos  Ziua Limbii Române. Sufletul acestui eveniment a fost Ziva Momirovic, vicepreședintele Asociației Părinților ai căror copii învață limba română în Serbia.  

             La sediul Centrului Cultural din orașul Kucevo a fost un adevărat regal de muzică, dansuri și poezie. S-au spus vorbe multe, nu a lipsit nici Biserica, atât preotul român, cât și cel sârb, au fost prezenți la eveniment și au oficiat slujbe religioase.  S-a sărbătorit românește, într-o atmosferă de respect față de țara gazdă, Serbia. Înainte de evenimentul cultural s-a desfășurat și o masă rotundă unde s-a solicitat respectuos Serbiei să acorde aceleași drepturi tuturor românilor, indiferent unde s-au născut aceștia, în Voievodina sau în Serbia de Răsărit.

            Prezent atât la masa rotundă, cât și la momentul artistic, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu i-a sfătuit pe liderii comunității românești să fie mai fermi, mai uniți și mai incisive și să se adreseze Comisiei Europene și Delegației UE în Serbia pentru a cere drepturi și pentru a sancționa Serbia în demersul acesteia de aderare la Uniunea Europeană. „Drepturile minorităților pentru Uniunea Europeană nu sunt o joacă! Acest subiect este o chestiune foarte serioasă și se poate face o majoritate în Parlamentul European care să voteze împotrivă, chiar atunci la aderare! Acum este momentul și dacă vreți să se întâmple ceva trebuie să acționați!”, a precizat Marian Jean Marinescu.

        La finalul dezbaterii s-a semnat un Memoriu în 20 de puncte. Zece organizații românești din Serbia de Răsărit printre care Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Asociația Românii din Omolie, Asociația Românii de pe Valea Pekului, Asociația Horeum Margi din Isakovo și Asociația Română Bătrână Neresnica au elaborat un memoriu în care, în 20 de puncte, au prezentat situația actuală a comunității românești, cu cele mai urgente probleme ce trebuie rezolvate, și propunerile cu care aceștia vin pentru ca studierea limbii române în școli să nu fie împiedicată

Fără limbă și fără cursuri de limbă maternă în școală, noi suntem duși. Nu o să treacă prea mult de 20 de ani și aici nu va mai exista graiul românesc și nici poporul român”, a spus Jiva Lazici, unul dintre liderii comunității românești din zona Veliko Gradiște.

Venit de la Cluj Napoca, lectorul universitar Irimie Popa a explicat: „Noi nu cerem altceva statului sârb, decât reciprocitate. Adică dacă noi respectăm frații sârbi, ne respectăm cetățenii români de etnie sârbă, Serbia de ce nu poate să respecte cetățenii sârbi de naționalitate română?”.