„Lista neagră” a Moscovei, pe care figurează 89 de personalităţi europene, printre care cinci oficiali români – Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial; Tiberiu Liviu Chondon, şeful Statului Major al Forţelor Navale; Eugen Tomac, preşedintele PMP; Gheorghe Haţegan, director general Transgaz şi Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, desemnat ambasador la UNESCO – cărora li se interzice intrarea pe teritoriul rus, impacientează de-a dreptul şi tensionează şi mai mult relaţiile UE cu Rusia, şi aşa destul de încinse. „Când mi-am văzut numele alături de altele, am realizat că fac parte dintr-un club foarte onorabil”, a spus, sâmbătă, pentru agenţia de presă CTK, fostul ministru ceh pentru Afaceri Externe, Karel Schwarzenberg, un aristocrat de 77 de ani, cunoscut pentru criticile sale la politicile Moscovei în legătură cu Ucraina. Şi pentru alte persoane, prezenţa pe „lista neagră” este considerată o probă de „eficacitate” a acţiunilor lor în favoarea Ucrainei. „Prezenţa mea pe această listă nu schimbă angajarea în favoarea poporului ucrainean”, a scris, pe contul său Twitter, eurodeputatul suedez, Ana Maria Corazza Bildt, cunoscută pentru criticile sale la adrea preşedintelui rus. „Lista lui Putin dovedeşte că eu fac bine ce fac, ca parlamentar”, a mai adăugat aceasta. Un eurodeputat ceh, fost jurnalist, Jaromir Stetina, opinează că se consideră „fericit să figureze pe listă”, în compania altor personalităţi şi colegi din Parlamentul European. Deşi Moscova nu a dorit să dea publicităţii „lista negară”, ea a apărut deja în spaţiul public. Pe ea figurează nume de bărbaţi şi femei din zona politică, şi nu numai – cehi, olandezi, belgieni, finlandezi, francezi, polonezi, britanici şi, cum aminteam, inclusiv români. Să menţionăm numele preşedintelui grupului liberal din PE, fost premier al Belgiei, Guy Verhofstadt; cel al ex-preşedintelui PE, fost şef al guvernului polonez, Jerzy Buzek; patronul MI5, Andrew Parker; şeful Statului Major al armatei britanice, Nicolas Houghton; fostul vicepremier britanic, Nick Clegg şi ex-ministrul de Externe, Malcom Rifkind, toţi „fără nici o justificare”. Să amintim şi numele francezilor Bernard Henry Levy, Bruno de Roue şi Daniel Bendit. „Este un comportament (…) care nu ameliorează imaginea Rusiei”, a declarat, vineri, ministrul suedez pentru Afacerile Externe, Margot Wallstrom, pentru agenţia de presă TT. „Lista neagră”, cu caracterul ei secret, a fost denunţată de mai multe cancelarii europene. Au făcut acest lucru şeful diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeir şi premierul olandez, Mark Ruttke. În replică, finalandeza Timo Soini consideră că este inutilă orice dramatizare a acestei afaceri. „Este o reacţie aşteptată la interdicţiile făcute de UE cetăţenilor ruşi de a voiaja în spaţiul UE”. Aluzie la „lista neagră”, care cuprinde 150 de nume şi 40 de entităţi din Rusia. Sâmbătă, după ce, cu o zi înainte, obţinuse naţionalitatea ucraineană, fostul preşedinte georgian (2004-2013), Mikhail Saakasvilli, a fost investit în funcţia de guvernator al regiunii Odesa, de către preşedintele Petro Poroşenko, care are, în guvernul de la Kiev, cinci georgieni. Aceste iritări reciproce survin întâlnirii secretarului de stat american, John Kerry, cu Vladimir Putin, la Soci, la 12 mai a.c., şi deplasării Victoriei Nuland la Moscova pentru discuţii privind solicitarea unui sprijin în Orientul Mijlociu, în vederea unui acord final cu Iranul, stabilizarea Irakului şi Siriei. În condiţiile în care un stat islamic câştigă teren, reprezentând o ameninţare teroristă crescândă pentru continentul european. Cum vor putea fi convinşi liderii de la Kremlin să stopeze agresiunea în Ucraina şi să ofere, în acelaşi timp, ajutorul lor în Orientul Mijlociu, în dosarele grele menţionate, nu se ştie, dar oricum demersurile diplomatice de această factură pun „în umbră” lista neagră a Moscovei. Iritată acum de numirea lui Mikhail Saakasvilli, ca guvernator al regiunii Odesa, după ce, în vara lui 2008, îşi înghiţea cravata la inabilităţile făcute. Atunci, a dispus imprudent atacarea capitalie Osetiei de Sud, Tskhinvali, convins că avea să învingă începând războiul cu armata rusă. Pentru Mikhail Saakasvilli, Vladimir Putin are o ură aproape obsesivă, la fel de tenace, ca faţă de Mihail Hodorovski.
