Comisia Europeană a constatat că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea Companiei Naționale a Uraniului SA („CNU”) nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.
În consecință, România nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare. De asemenea, aceasta trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane de euro, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda. „Un guvern poate sprijini o întreprindere aflată în dificultate financiară în cazul în care întreprinderea are un plan de restructurare solid care asigură restabilirea viabilității sale pe termen lung, contribuie la costul restructurării sale, iar denaturările concurenței sunt limitate. În cazul CNU, aceste condiții nu erau îndeplinite. Prin urmare, România nu mai poate sprijini în continuare întreprinderea și trebuie să recupereze, de asemenea, ajutorul deja acordat. Această decizie va restabili situația concurențială de pe piață și va asigura faptul că CNU nu concurează neloial cu alți operatori mai eficienți. De asemenea, aceasta va împiedica CNU să mențină operațiuni ineficiente generatoare de pierderi, care ar putea duce, în cele din urmă, la creșterea prețurilor la energia electrică și la un cost mai mare pentru contribuabilii români.”, a subliniat Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.
Sprijin public în valoare de 93 de milioane de euro
La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, care se confrunta cu dificultăți financiare. Planul inițial de restructurare includea un sprijin public pentru această întreprindere în valoare de 93 de milioane EUR (441 de milioane RON), sub formă de granturi, subvenții, anulare a datoriilor și conversie a creanțelor în acțiuni. Planul de restructurare a urmat unui împrumut reprezentând ajutor pentru salvare de urgență în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat pentru a menține întreprinderea pe linia de plutire, pe care Comisia îl aprobase temporar la 30 septembrie 2016 și care nu a fost rambursat în termen de 6 luni, după cum prevăd normele UE privind ajutoarele de stat.
Două planuri de restructurare modificate
Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit unui stat să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiții specifice și impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilității sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costurile aferente restructurării sale și ca denaturările concurenței să fie limitate. În cursul investigației, în august 2018 și, respectiv, în aprilie 2019, România a prezentat Comisiei două planuri de restructurare modificate. Ultimul plan de restructurare prezentat de România în aprilie 2019 prevedea un sprijin public total în valoare de aproximativ 38 de milioane EUR (178 de milioane RON). Această sumă includea diverse granturi acordate de stat, precum și nerambursarea împrumutului pentru salvare în valoare de 13 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat în 2016.
Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi
Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fără întârziere a ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a se elimina denaturarea concurenței create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur și simplu restabilirea egalității de tratament cu alte întreprinderi. În cazul în care CNU nu este în măsură să restituie ajutorul, aceasta ar trebui, în principiu, să își înceteze activitățile economice și să fie în cele din urmă lichidată, activele sale productive urmând a fi dobândite de alte societăți. CNU gestionează mine de uraniu și o unitate de prelucrare pentru furnizarea de compuși pentru combustibil nuclear pentru producția de energie electrică și pentru rezerva națională strategică. „Prin urmare, activitățile sale sunt reglementate de Tratatul Euratom, printre altele, în ceea ce privește cerințele de siguranță pentru comercializarea compușilor de uraniu și prelucrarea acestora. În consecință, în cadrul unei posibile lichidări a CNU, pentru a asigura faptul că activele CNU sunt transferate către alte companii și gestionate de acestea în condiții de siguranță, România poate lua orice măsuri adecvate și proporționale pentru a garanta siguranța extracției de uraniu, inclusiv închiderea minelor în condiții de siguranță, și a prelucrării combustibilului nuclear”, se precizează într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
