Marţi, 28 februarie a.c., piloţii Escadrilei 53 Vânătoare au executat, pentru prima dată pe teritoriul naţional, misiuni de realimentare în aer a avioanelor F-16 Fighting Falcon.
Operaţiunile de realimentare se realizează cu un avion cisternă KC-135 Stratotanker, aparţinând 100th Air Refueling Wing din cadrul USAFE (United States Air Forces in Europe), avion special destinat pentru realizarea realimentării în aer a avioanelor cu reacţie.
Zborurile de realimentare se execută la o altitudine de aproximativ 7000-10.000 m, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Autonomia de zbor a aeronavelor de luptă F-16 Fighting Falcon este de aproximativ trei ore, iar după realimentarea în aer, proces care durează câteva minute, timpul de zbor creşte cu două ore.
Piloţii români au primit calificarea pentru realizarea unor astfel de proceduri în cadrul Cursului de trecere pe aeronava de luptă F-16 Fighting Falcon, în Portugalia.
Un operator aflat la bordul aeronavei cisternă iniţiază transferul combustibilului când sunt îndeplinite toate condiţiile necesare de siguranţă şi are aprobarea pilotului “aeronavei primitoare” pentru începerea operaţiunii. Pe timpul desfăşurării acesteia operatorul trebuie să menţină o legatură radio permanentă, pe o frecvenţă radio dedicată atât cu pilotul aeronavei care este realimentată cât şi cu echipajul aeronavei cisternă. Acest lucru este necesar pentru a reacţiona oportun la orice situaţie care ar putea periclita operaţiunea şi ar impune întreruperea transferul combustibilului şi “decuplarea” rapidă a celor două aeronave în deplină siguranţă.
Desfăşurarea unei astfel de operaţiuni implică o sincronizare perfectă, între aeronava care este realimentată,denumită generic “aeronavă primitoare”, şi aeronava cisternă. Pentru a realiza această sincronizare, “aeronavă primitoare” trebuie să se poziţioneze la câţiva metri în spatele aeronavei cisternă şi mai jos decât aceasta şi să zboare cu aceeaşi viteză şi înălţime pe tot parcursul procesului de transfer al combustibilului. Atât aeronava cisternă cât şi aeronava (sau aeronavele) “primitoare” vor zbura în formaţie standard şi vor fi permanent sub controlul şi monitorizarea structurilor de dirijare ale traficului aerian, responsabile de controlul şi siguranţa zborurilor în zona sau ruta respectivă.
