Profesor Octavian Georgescu, de la Colegiul „Carol I”: „Vreau ca unul dintre elevii mei să mă salute de pe Staţia Spaţială Internaţională”

2
390

Craiova găzduieşte, în premieră, în această primăvară, Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică. Eveniment inedit ţinând cont că, deşi are olimpici în aproape toate materiile şcolare, Craiova a fost desemnată  mai rar de minister ca oraş-gazdă pentru concursurile naţionale. Competiţia se va desfăşura aici şi ca semn de recunoaştere a Clubului de Astronomie, unul dintre cele mai inimoase din ţară, care îşi desfăşoară activitatea de câţiva ani în cadrul Colegiului Naţional „Carol I”. Cel care a pus bazele acestui club, dăruindu-şi o mare parte din timp, profesorul Octavian Georgescu, ne-a vorbit despre începuturile astronomiei, din perspectivă didactică, în Craiova, despre dăruirea şi dotarea intelectuală pe care trebuie să o deţii când porneşti pe această cale şi, evident, performanţele strălucitoare pe care le poţi obţine. Cât din această meserie reprezintă un vis spre stele şi cât muncă intelectuală este greu de decelat, dar profesorul Octavian Georgescu a spus că întotdeauna pasiunea învinge.  

 

Domnule profesor, Octavian Georgescu, ştim că la Colegiul „Carol I” fiinţează, de ceva timp, un Club de Astronomie, care de anul trecut a fost dotat de Ministerul Educaţiei şi cu un telescop performant.

Ne aflăm la „Colegiul Carol I”, în clădirea renovată a fostului cămin, clădire folosită momentan pentru grupele pregătitoare, dar şi pentru administraţia şcolii, cât şi de Centrul de Excelenţă al judeţului Dolj, care se află  la etajul al doilea, centru înfiinţat prin ordin de ministru. Se fac deja vreo doi ani de când s-a emis ordinul respectiv. Aşa cum aţi spus, tot aici fiinţează şi Centrul de Astronomie, iar sala a fost acordată de Consiliul de Administraţie al Colegiului „Carol I”. Anul trecut, am primit un telescop de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca răsplată pentru munca şi rezultatele obţinute. Eu sunt profesorul desemnat, care am în grijă acest telescop. Nu sunt telescoape noi, sunt telescoape cumpărate în 2014 pentru Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, desfăşurată la Suceava, cu rezultate meritorii pentru elevii români, care au obţinut şase medalii de aur şi patru de argint. 14 telescoape au rămas la Suceava, la liceele cu rezultate, trei au fost păstrate la Bucureşti, cu menţiunea că nu s-au dat la liceele private. Ceea ce este un lucru bun. În rest, cu mici excepţii, cam toate liceele bune din ţară au primit câte un telescop. Sunt date în grija unui cadru didactic al unei şcoli, dar avor fi folosite pentru educaţia naţională. Ceea ce înseamnă că dacă un grup de elevi, un profesor vor dori să facă un curs de iniţiere sau să observe ceva, undeva la ei la şcoală, pot să apeleze la noi. Vor face o cerere, ca să putem face o programare – ca să nu fie mai multe în acelaşi timp – şi eu mă duc la şcoala respectivă şi pun telescopul în funcţiune. Copiii sunt foarte încântaţi. La activităţile desfăşurate la Carol I, pe baza sportivă a colegiului, unde este şi bine şi rău, pentru că e foarte multă lumină, iar poluarea luminoasă este cel mai mare duşman al astronomiei, la aceste activităţi sunt invitaţi oricum toţi copiii din Craiova, cu părinţi, cu bunici. Din păcate, nu toţi vin, pentru că anunţurile le postez pe facebook, iar unii citesc, alţii nu citesc.

Anul acesta se organizează, la Craiova, Olimpiada Naţională de Astronomie şi Astrofizică. Un eveniment important care, practic, va pune oraşul nostru pe harta oraşelor organizatoare ale acestei olimpiade. Putem spune că este vorba de o premieră?  

Olimpiada de Fizică s-a mai organizat în 2005, odată cu Anul Internaţional al Fizicii. Se fac trei ani de când am făcut această propunere, la fel ca şi propunerea pentru Observatorul astronomic şcolar, pe care am făcut-o atât colegiului, cât şi primăriei. Din păcate, ambele au fost amânate. Craiova are un observator al Universităţii, iar al doilea observator este plasat destul de prost, în Grădina Botanică. Aici activităţile se desfăşoară în mod ordonat, este pază, plus că finanţarea era privată şi nu înţeleg de ce nu au acceptat-o. O finanţare pe bază de sponsori, aşa cum am propus şi acum trei ani, pentru olimpidă. Să vedem anul acesta cum facem cu finanţarea, dar mă bucur că, după trei ani, s-au gândit să ne pună şi pe noi în rândul organizatorilor. În Craiova, anul acesta se mai organizează o singură Olimpidă, cea de Informatică. Două olimpiade într-un an, ţinând cont că cea de Astronomie este mai mică – are în jur de 200 de participanţi cu toţii, elevi, profesori – este rezonabil. Pentru că nu vorbim de 500 de persoane ca la Olimpiada de Fizică.

Fiind atât de aşteptată, cât este de importantă această olimpiadă pentru profesori şi pentru elevi?

Să ştiţi că, personal, din 2009, de când am început activitatea de astronomie, aici, la Colegiul Carol I sau din 2004, de când am început activitatea la nivelul judeţului Dolj, am sesizat faptul că mulţi profesori, mai pregătiţi sau mai puţin pregătiţi, au susţinut activităţile de astronomie şi au participat activ la mai multe evenimente. O să avem acum, în luna aprilie, Ziua Mondială a Astronomiei, pe care am sărbătorit-o în fiecare an, apoi Săptămâna Spaţiului Cosmic, în luna octombrie. Avem noaptea cercetătorilor, care se face la Universitate, dar şi peste tot în lume. Vreau să spun că astfel ne-am încadrat şi noi, încet-încet, în activităţile mondiale. La mine este ceva normal, pentru că sunt şi membru în anumite asociaţii internaţionale care se ocupă de promovarea astronomiei şi, automat, nu am cum să fac altceva decât să ajut la promovarea acestei discipline, acestui conglomerat de discipline. Prin astronomie, susţinem dezvoltarea ştiinţelor în general, pentru că un elev care studiază astronomie, va descoperi că are nevoie şi de partea de curriculum eliminată de comisiile naţionale pe motiv de supraîncărcare… Materia a fost făcută sită, lăsată fără o componentă esenţială, adică acea continuitate a disciplinei. Și, automat, elevul rămâne cu nişte goluri în cunoştinţă. Astronomia nu poate să facă rabat nu numai de ce se predă în şcoală şi elevul descoperă că trebuie să ştie mai multe: chimie, fizică. Elevii noştri care studiază aici au obţinut rezultate bune pe partea ştiinţifică.

Nu toţi profesorii de fizica predau şi astronomie. Cum aţi descoperit dumneavoastră această materie, oarecum stranie pentru mulţi dintre noi. Vă întrebăm aceste lucruri pentr că faceţi totul cu foarte multă pasiune. Sunteţi profesoul care îşi sacrifică din timp, investeşte din propriul buzunar în materiale didactice, doar pentru a le trezi elevilor interesul pentru această călătorie…

Nu sunt singurul, au mai fost colegi. Din Craiova avem un nume mare, absolvent al Colegiului „Carol I”, care a sărbătorit anul trecut 20 de ani de la absolvire. Se numeşte domnul Ovidiu Văduvescu, a absolvit Universitatea din Craiova, Secţia Matematică. Este un matematician de excepţie, care şi-a dat doctoratul în Canada, în Astrofizică, iar în 2009 s-a stabilit în La Palma, Insulele Canare (Spania), ca astronom al observatorului internaţional ING (Isaac Newton Group). Este un om deosebit pe care îl cunosc personal şi care a făcut treabă la nivelul judeţului dinainte să fac eu. Pentru că m-aţi întrebat cum am descoperit această pasiune o să vă spun că am descoperit-o de la un alt coleg, Mirel Bîrlan, care a terminat Facultatea de Fizică de la Bucureşti, în acelaşi an cu mine. Acum este la Observatorul Astronomic din Paris. Şi dânsul este un astronom profesionist în sensul că are doctorat în Astrofizică. Mai mult, unul dintre asteroizii din centrala de asteorizi este numită după el. Este o persoană care a fost luată în seamă de Uniunea Astronomică Internaţională. Dânsul ştia că eu mă ocupam cu electronica, dar au fost etape în viaţă. Dar când eram mic mi-a plăcut astronomia, dar nu am avut ocazia să-mi dezvolt această înclinaţie. Nu am urmat o secţie de astrofizică. Atunci se studia astronomia în anul III, la Facultatea de Matematică. Aşa cum era şi atunci când liceul era doar de 11 clase şi Astronomia se studia prin clasa a X-a, apoi s-a trecut la finalizarea studiilor în clasa a XII-a, Astronomia s-a mutat în clasa a XII-a. Deci eu nu am prins nici una, nici alta. Mi-ar fi plăcut, dar nu am prins. Cu toate acestea, am studiat Astronomia pe cont propriu. Să te uiţi la stele e gratuit, adică nu am avut un ajutor profesionist şi susţinut, nici de la profesor, nici de la alţi membri ai familiei, mama fiind profesor de chimie şi tata medic, am avut decât cultură generală. În 2004, am avut ocazia să particip la un curs de formare al Comisiei Europene, de tip Comenius. A fost un curs de iniţiere, care a durat 10 zile, în Olanda, organizat de Agenţia Spaţială Europeană şi de Asociaţia Europeană de Educaţie în Astronomie, al cărui membru mai sunt şi astăzi.

Tot atunci a început şi iniţierea în tainele astronomiei pentru Craiova?

 Acest curs a fost relativ dificil pentru mine, pentru că se punea accent pe didactica disciplinei, care nu se studiază la noi şi nu se studia nici atunci. Conform regulilor UE, trebuia să facem o structură de diseminare astfel încât să împărtăşim la câţi mai mulţi colegi din judeţ din cunoştiinţele noastre. Ceea ce am şi făcut. Am introdus, pentru prima dată, Şcoala nr 33 din Craioviţa, unde am fost direct adjunct în aceea perioadă, în proiecte internaţionale. Adică am avut proiect internaţional de Astronomie şi Robotică. Vorbim de anii 2005 – 2007, când am fost coordonator de proiect internaţional, iar acel proiect a fost extraordinar pentru că a beneficiat de nişte conjucturi astrale deosebite: am avut două eclipse de soare, am avut eclipsă de lună şi o groază de alte evenimente desfăşurate pe plan intern şi internaţional în care am putut să facem parte. Aceste activităţi au antrenat foarte mulţi copii şi am avut o participare masivă. Era distractiv pentru că dacă ieşem cu telescopul afară mă întrebau imediat elevii când este eclipsa. M-am mutat apoi de la Şcoala nr. 33, am făcut ore de Astronomie şi la Palatul Copiilor, iar la un moment dat am devenit formator al Casei Corpului Didactic şi am ţinut curs de iniţiere în Astronomie pentru aproximativ 170 de profesori din Dolj. Cu părere de rău, doar vreo doi sau trei au început să promoveze Astronomia în rândul elevilor. Mulţi poate au considerat că nu este posibil pentru că nu avem nici dotare, nici celelalte. Eu aveam dotarea personală cu care am lucrat până anul trecut. Şi am făcut acest Astronomic Club, care este, de fapt, un Cerc de Astronomie şi Astrofizică al nostru, al Colegiului Naţional ”Carol I” astfel încât copiii să se simtă ca acasă.

Sunt elevii pasionaţi de Astronomie?

Unii da, dar cerinţele şi ritmul societăţii contemporane îi fac pe cei care nu au o chemare interioară către Astronomie să renunţe. În primul rând, se împart în două categorii, unii care fac performanţă şi alţii care vin doar pentru un interes trecător. Toate elementele din Matematică şi din Fizică de Astronomie s-au scos din programa şcolară, nu se mai discută deloc, nici la clasele mari. Atunci elevul, în afară de câteva lecţii prin şcoala primară şi alte două lecţii la gimnaziu, nu mai are nici o tangenţă cu spaţiul cosmic.

E grea trecerea asta de la Matematică şi Fizică la Astronomie ?!

Nu, tocmai asta e. Dacă învaţă Matematică şi Fizică, trecerea este foarte uşoară. Problema este atunci când elevii constată că Matematica nu este suficientă. Mai ai nevoie şi de minte, în sensul de raţiune. Dacă ai minte şi judeci, o să observi că, folosind baza de cunoştiinţe de la şcoală, îţi poţi construi o bază pentru Astronomie. Acea bază se adaugă la ceea ce ai găsit tu, plus cunoştiinţele pe care ţi le iei din lectură şi te fac să-ţi doreşti să-ţi pui mai mult. Şi atunci singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să doreşti să cauţi acele informaţii.

Deci nu este pentru oricine Astronomia…

Depinde de nivel. Noi am propus în anii trecuţi o reformă în Astronomie. Dar îmi pare rău că a fost refuzat acest sistem reformat de studiu al Astronomiei pentru că astfel propunerea ducea şi la reforma în educaţie. Reforma în Astronomie presupune umplerea acelor goluri pe care nu le acoperă materia. Copiii îşi pot umple acele goluri. Foarte mulţi  dintre copiii pe care îi am acum la universităţi din străinătate, mulţi dintre ei au făcut pregătire cu mine şi îi găsim la Princeton, la Harvard, la MIT, al Nottingham. Acei elevi erau o comunitate de elevi care doreau să înveţe. Unii au pornit pe alte idei, că vor informatică, noi tehnologii şi au ajuns acum doctoranzi la Astrofizică, unul a pornit din Baia Mare şi a pregătit internaţionala Angliei.

Cum îi atrageţi pe aceşti elevi merituoşi, cum faceţi să le placă această materie?

În primul rând, este atracţia cerului. Lucrări necunoscute şi foarte îndepărtate trezesc curiozităţi. Eu vreau să sper, pe de altă parte, că ei preiau şi din pasiunea mea. Am spus când eu nu o să mai am pasiune pentru acest lucru, când nu o să mai am nici un elev să tragă de mine ca să-l învăţ câte ceva, atunci am să mă retrag cu luneta acasă, ca un mic astronom amator. Mi-aş dori ca atunci să-şi mai aducă cineva aminte de mine…

Domnule profesor, aveţi elevi peste tot în Europa şi în lume, pe dumneavoastră nu v-a tentat niciodată să părăsiţi România, să vă stabiliţi în altă ţară?!

Eu am tot plecat în străinătate, am fost la schimb de experienţă. Am fost în Norvegia în 1990, după Revoluţie şi am susţinut curs, în sensul de prezentarea sistemelor de aici. Atunci predam la Filiaşi. În Letonia, de exemplu, programele susţinute de Consiliul Europei. Am susţinut cursuri care au fost apreciate, în sensul că dotoranzi de la SNSPA mi-au solicitat materiale după ce am predat. Eu am vizitat aproape toate ţările Europei, din punct de vedere educaţional. Dar m-a ţinut acasă un fel de mândrie absurdă. Am văzut că pleacă foarte mulţi elevi, profesori. Dar cred că ar trebui ca fiecare în parte să spună dacă şi el a făcut pentru statul român, ceea ce a făcut statul român pentru el şi să-i întrebăm şi noi dacă ei au făcut măcar atât. Pentru că, din impozitul nostru, nu numai din impozitul părinţilor, s-a plătit şcolarizarea fiecăruia în ţară. Părinţii lor se laudă cu ei, şi pe bună dreptate, dar nu sunt singurii care au contribuit. Statul a susţinut din impozitele noastre acel elev. Şi mai este un aspect. Dacă eu pregătesc numai acei elevi, ceilalţi care decid să rămână aici au şi ei dreptul la o pregătire cât de cât corespunzătoare. Dacă şi eu plec şi alţi colegi devotaţi vor pleca…ce se va întâmpla? Atunci, atât cât am să mai pot, până la pensie, vreau să-mi mai îmi aduc şi eu contribuţia. Am şi exemplul mamei mele, care acum este la pensie şi se laudă că are doi urmaşi, doua doamne, una dintre ele este conferenţiar, dar a dat de profesor, şi cealaltă a devenit conferenţiar. Mă bucur că le-am văzut în unele articole, în reviste de cercetare, o parte din articole sunt preluate de la mama, începute de ea şi continuate de dânsele, eu le ştiu de când lucram cu ei în anumite colective de cercetare, eu îmi făceam partea de fizică, ei îşi făceau partea de chimie. Sunt momente care au început de când erau studente şi apoi au ajuns asistente, lectori şi tot aşa. Eu am refuzat să rămân la universitate pe motiv că nu îmi place să lucrez unde lucrează şi părinţii, nu îmi place nepotismul. În 1990, am primit ofertă de la Universitatea din Galaţi, pentru că am pregătit lotul naţional olimpic, dar am refuzat.

Care este cel mai important premiu care a venit la Craiova?

Avem un premiu internaţional, locul III la Olimpiada Internaţională de Astronomie din Kazahstan, în 2011, obţinut de eleva Sterpu Ştefania, Dumnezeu să o odihnească, din păcate decedată brusc şi surprinzător, în 2012. Rezultate foarte bune obţinute de încă doi elevi, care au fost în lotul naţional, o elevă din Carol I, iar cealaltă nu este din Carol, dar a făcut Astronomie tot cu mine. Mai avem rezultate la concursuri naţionale, la concursuri internaţionale. A fost un concurs de desene şi copiii le-au trimis, iar în 2008 ne-am trezit cu 12 poze-premiu. Copilul şi-a oprit 2 poze, a zis că acasă nu are unde să le pună şi a spus să rămână la mine. Nici eu nu am avut unde să le afişez, dar sper să reuşesc să le pun aici, în noul nostru laborator. Dar eu sunt bucuros şi de menţiunile pe care le-am oferit anul acesta pentru nişte poze făcute de copii la concursul naţional de la Voroneţ, organizat în cinstea altui coleg de-al nostru, Marin Bica, profesor de la Oradea şi pregătitor al lotului naţional, decedat într-un accident stupid la Polovragi, căzând în Cheile Olteţului. Sau concursul de la Sulina, în care ne ducem şi obţinem premiul I, II sau III, dar nu premiile sunt importante, ci faptul că acei copii şi-au dat interesul şi au participat. Iar mulţumirea cea mai mare este că am reuşit să mişc nişte copii şi am i-am făcut să se implice în asemenea activităţi. Ei îşi aduc ulterior şi fraţii, mai vorbesc în clasă, mai vin şi cu alţii. Nu o să facă poate performanţă absolută, dar ridicarea nivelului de la zero la unu este suficient de mult ca să dovedească că acel copil vrea un progres. Și mi-au arătat-o copii care au făcut, de mici, cu mine observaţii astronomice. Și acestea sunt rezultate la fel de bune ca şi cele obţinute la olimpiade. Normal că nu pot să nu remarc rezultatul Ștefaniei Sterpu, iar din 2011 este ultimul rezultat notabil al colegiului nostru la olimpiade internaţionale, împreună cu o altă medalie de bronz obţinută, în acelaşi an, de colegiu la o Balcaniadă de matematică. Rezultatul respectiv a obţinut cu multă muncă şi a fost unul dintre rezultatele tratate discriminatoriu din partea Ministerului Educaţiei. Acele rezultate au prins acel decret al Guvernului Boc care a precizat faptul că, în acel an, 2011-2012, nu se acordă premii. Era vorba de fondul de premiere pentru funcţionarii publici, interpetat ca fiind acelaşi fond de premiere pentru sportivi, pentru olimpicii de orice fel. Ne-au chemat la Bucureşti, am avut delegaţie de la colegiu ca să ridic premiul fetei, dar am fost întors înapoi. Era o problemă de discriminare. Din 2012, însă încoace se premiază normal.

Credeţi atunci că Astronomia este un fel de Cenuşereasă a sistemului de învăţământ românesc?

Noi am propus Astronomia ca materie, am solicitat chiar formarea unei comisii naţionale şi voi scrie în fiecare an ministerului până când se va hotărî cineva să ne ia în calcul, pe mine şi pe colegii mei. Cenuşereasă în sensul că, acum câţiva ani, am avut o ceartă imensă la minister când au fost impuse anumite reguli. Metodologia există, dar nu au schimbat-o şi se va întâmpla sigur aşa şi la olimpiada din acest an. Apare acolo o notificare prin care se precizează că elevul trebuie să declare numele profesorului cu care a studiat. Este un lucru absolut corect pentru că astronomia nu se studiază la clasă. În fiecare şcoală este un profesor cu care se studiază doar fizica. şi atunci se pune întrebarea pe cine trece elevul la rubrica respectivă. Poate să fie şi profesorul de fizică, de matematică, şi profesorul de română. Și atunci s-a ajuns la o înţelegere cu comisia naţională de astronomie, astfel ca elevul să facă o declaraţie pe propria răspundere că el face pregătire la astronomie cu profesorul x sau cu doi profesori sau nu trece nimic, este autodidact. Mulţi elevi au spus că au învăţat astronomie la mine la club şi că mă trec pe mine.

Cum aţi vrea să arate acest laborator, care acum este în faza de amenajare?

Eu fac voluntar toate aceste ore de astronomie. Am avut susţinere din partea colegiului, la unele concursuri, chiar şi din partea comitetului de părinţi. Acum aş dori şi eu să organizez mai modern acest club. Să dotez această clasă, de exemplu, cu tablă inteligentă, să nu mai scriem pe tablă cu cretă. Materialele didactice le aduc eu de acasă, nu este nici o problemă. Gândiţi-vă că aici se va preda o materie care nu se predă la şcoală. Eleviii trebuie să fie aici şi să fie încurajaţi să participe la aceste activităţi, după o zi de ore. Copilul este stresat după o zi de şcoală şi, cu toate acestea, el vine la aceste cursuri. Aici vreau să fie un colţ pentru roboţi, pentru că avem şi această componentă – roboţii şi tehnologia spaţială. Este un concursul internaţional pe care îl face Universitatea, prin Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Am fost calificaţi anul trecut, dar nu am avut sponsori şi nu ne-am putut duce, era în Indonezia. Este un singur robot care este al meu. L-am cumpărat în 2008, din Portugalia, din banii mei. Ne-am calificat la faza naţională, printre cele opt echipe, la concursul desfăşurat de Agenţia Spaţială Română, Agenţia Spaţială Europeană. Vom construi un mini-satelit şi sperăm să obţinem mai mult decât o menţiune. Sunt nişte concursuri de proiecte şcolare organizate atât de Agenţia Spaţială Europeană, cât şi de NASA, dar, din păcate, nu am nici un elev care să construiască un proiect coerent şi atunci eu am fost selectat printre arbitrii din Cehia care vor juriza proiectul „Odiseus”. Vreau să sper că anul viitor voi avea şi eu elevi pentru că, în Cehia, ar fi fost etapa europeană.

Ce citiţi în stele pentru viitor, în sensul că unde vă vedeţi în viitor?

Pe Marte. Avem un concurs în toamnă, tot prin agenţia spaţială română, iar unele din proiecte a fost acceptat – cum a fost cel al colegilor din Suceava – şi a fost testat pe Staţia Spaţială Internaţională. Și când spun că mă văd în spaţiu e clar că nu mă văd eu ca astronaut pentru că, totuşi, trebuie să plătesc cam mult ca să ajung acolo. Dar îi văd pe copiii mei, cu proiectele lor ajungând acolo sau, de ce nu, vreunul din ei să mă salute de pe Staţia Spaţială Internaţională. Sper, în primul rând, să ne vedem în condiţii grafice mai bune.

Interviu realizat de LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN

2 COMENTARII

  1. Completare necesară pentru clarificări:
    – am uitat să menționez un partener esențial în organizarea Olimpiadei Naționale de Astronomie și Astrofizică din acest an, Universitatea din Craiova, care, împreună cu ISJ Dolj, este partener tradițional al colegiului nostru;
    – Astronomia ESTE pentru toată lumea! Cerul poate fi privit gratis(în funcție de vreme), la fel cum tot gratuită este și participarea elevilor la Cercul de Astronomie și Astrofizică al C.N. ”Carol I”;
    -toate anunțurile referitoare la activități sunt sau vor fi postate pe Facebook, pagina ”Astrobotic Club”, pagină publică care nu necesită cont pentru a fi accesată;
    -Referirea la pregătirea colegilor este facută strict pentru domeniul astronomiei(sunt colegi foarte bine pregătiți în domeniul fizicii!) și în special pentru partea observațională, văduvită de lipsa dotării cu telescoape și care pretinde organizarea de sesiuni de observare nocturne, în condiții de obicei mai greu de acceptat;
    – rezultatele Colegiului Național ”Carol I” la nivel internațional există, prin proiectele LLL (fostul program Socrates) în care suntem implicați și prin multe acțiuni cu elevii, desfășurate în cadrul unor proiecte internaționale;
    -Concursurile internaționale la care am făcut referire sunt organizate de agențiile spațiale internaționale, ESA și NASA, dar și de structuri educaționale din diverse țări care au primit finanțare de la Consiliul Europei(concursul Odisseus ca etapă regională , de calificare pentru finala Europeană)sau care se finanțează privat(mixt), ca NUCLIO- Portugalia, structuri ca Hands on Universe (GHOU), Astronomers Without Borders, Asociația Europeană de Educație în Astronomie etc;
    -discriminarea olimpicilor, a profesorilor lor și a școlilor de proveniență prin refuzul acordării premiilor pentru rezultatele din 2011 s-a dovedit prin faptul că, anterior și după acel an, s-au acordat premiile stabilite prin Ordin de Ministru. Din câte date au fost publicate știu că Ministerul Educației a făcut demersurile necesare dar finanțele au refuzat acordarea banilor bazate pe Hotărârea Guvernului din acea vreme- este surprinzător faptul că Avocatul Poporului și/sau Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării nu s-au sesizat din oficiu și în acest caz;
    -să nu se înțeleagă faptul că am resurse proprii nelimitate! Afișe,cărți, donații de aviziere pentru ca elevii mei să-și poată vedea expuse creațiile și rezultatele, aparatură primită cadou de la ESA și kituri pentru sateliți, aparate optice construite din materiale refolosibile, toate sunt obținute sau construite personal cu cost minim și rezervate elevilor mei care doresc să se dedice studiului științelor iar o problemă exista de fapt: aceste resurse ar trebui furnizate de școală! Sala e un început, afișele sunt frumoase dar ne trebuie o dotare utilă; Probleme sunt, pentru că rezervele personale s-au cam terminat și cele deja folosite sunt cam uzate!
    – elevii care studiază sau au studiat (și cu mine astronomia nu sunt numai cei de la clasă ci și cei care au format între 2010 și 2012 loturile Naționale și internaționale ale României pentru IAO și IOAA, se regăsesc acum la Universitatea din Craiova, Universitatea din București, Universități din Edinburgh, Stanford, Londra(Oxford, UCL), Bremen și multe altele. Dar trebuie să o menționez și pe eleva Colegiului nostru, Ciurez Cristina, actualmente în București, care este autoarea siglei noastre(marțianul) și în același timp câștigătoarea unor premii EAAE și AWB începând cu 2008 și primind ultimul premiu în domeniu anul trecut(pentru o poezie pe care mi-am permis să o folosesc ca motto al prezentării mele la Congresul IYL 2015 din noiembrie 2015);
    – ”cearta” de la Minister nu trebuie înțeleasă ca o ceartă veritabilă ci a fost o discuție argumentată de părți(2008-2009) deoarece impunerea declarării unor profesori care recunoșteau ei înșiși că nu au avut contribuții la pregătirea elevilor pentru astronomie contravenea drepturilor fundamentale ale oamenilor – impunea altora conținutul unei declarații pe propria răspundere. Acest lucru este deja istorie, acum fiecare elev poate declara ce profesor dorește, conform codului moral intern sau a celor 7 ani de acasă; eu nu doresc să aud de presiuni asupra elevilor doar pentru că au ”îndrăznit” să nu-și treacă profesorul de la clasă.
    -Mulțumesc tuturor celor care m-au ajutat de-a lungul anilor în eforturile de a promova studiul științelor prin astronomie și astrofizică, în special părinților mei, familiei, colegilor (din județ, din țară și de la școli din străinătate) , elevilor și părinților acestora, prietenilor și conducerii Colegiului ”Carol I”! Un loc special îl ocupă presa scrisă(Cuvântul Libertății, revista ”Pași spre Infinit”), Radio Oltenia Craiova și TVR Craiova, cărora le mulțumesc pentru susținere în numele elevilor mei! Îmi cer scuze anticipat dacă am uitat să menționez pe cineva!

  2. Lamuriri:
    – Parteneri educationali traditionali: Universitatea din Craiova, ISJ Dolj, Comitetul reprezentativ al parintilor.
    -Activitatile sunt GRATUITE iar anunturile sunt publice pe facebook, “Astrobotic Club”.
    -Activitatea desfasurata in domeniul astronomiei in Dolj a mai fost facuta de astronomi amatori si prin alte proiecte dar al nostru a fost primul dedicat special astronomiei si roboticii
    – Nu doresc sa fiu gresit inteles, colegii mei, profesori de fizica si matematica, sunt foarte bine pregatiti, ma refeream la pregatirea lor in domeniul astronomiei teoretice si practice, activitate neremunerata si cateodata lipsita de interes din acest motiv. Modificarile planurilor cadru nu sunt momentan de natura de a imbunatati acest lucru intrucat nu sunt armonizate cu modificari de substanta a Legii Educatiei Nationale.
    -Telescopul primit este de fapt al doilea repartizat de Minister, dupa cum observase si dl. Alexandru Mironov in 2009, anul International al Astronomiei, primul este obiect de muzeu, uzat moral si fizic(primit in anii ’90). Rezultatele de pana acum si pregatirea lotului Romaniei au fost posibile datorita utilizarii telescopului personal si altele apartinand mai multor colegi din tara.
    -Dl. dr. Mirel Birlan a fost coleg de an cu mine dar pasiunea mea dateaza din copilarie , cu mult inainte de a ne cunoaste. Din 2004 activez in domeniu in judetul Dolj si din 2006-2007 participam la ONAA.
    -Rezultatele nationale si internationale ale elevilor CN “Carol I” exista, prin implicare in proiecte LLL si olimpiade nationale, numai ca vorbeam doar de performanta absoluta conform listelor de pe site-ul edu.ro. In rest avem elevi performanti si implicati in activitatile desfasurate.
    -Nu a existat o “cearta” propriu zisa la Minister ci dor discutii argumentate referitor la sustinerea drepturilor fundamentale ale oamenilor si implicit ale elevilor, declaratiile pe proprie raspundere neputand fi impuse. Acest lucru a fost inteles si rezolvat de mult si sper sa nu intalnesc cazuri de elevi admonestati doar pentru ca au avut curajul sa declare adevarul conform codului lor moral si a celor 7 ani de acasa.
    -Ma surprinde faptul ca Avocatul Poporului si CNCD nu s-au sesizat din oficiu pentru situatia creata in mod unic in 2011 si prezentata de multe ori in presa, cand olimpicii Romaniei au fost lipsiti de premiul cuvenit doar pe baza unei interpretari a unei ordonante a Guvernului de atunci. Situatia putea fi reparata pentru elevi, profesori pregatitori si scolile de provenienta inca de acum 2 ani, nici eu nici alti colegi nu intelegem de ce am fost tratati in acest mod.
    -Proiectul colegilor din Suceava a participat la concursul pentru teste pe ISS, noi am participat la CanSat, un proiect de construire a minisatelitilor.
    -Trebuie sa mentionez si elevi exceptionali care au studiat astronomia cu mine si acum se afla la Universitatea Bucuresti, Universitatea din Craiova dar si la Bremen, Stanford , UCL, Oxford si Edinburgh. Acesti elevi nu au fost neaparat in clasele mele ci au efectuat pregatirea in cadrul taberelor si loturilor reprezentative al Romaniei la IAO si IOAA. Una dintre fostele eleve ale noastre, Cristina Ciurez, absolventa de ASE si autoarea siglei noastre (martianul), a primit si anul trecut un premiu I international al unei asociatii din USA pentru poezie cu specific de astronomie.
    -Robotul pe care il folosesc este o varianta mai veche ale celor cumparate de exemplu la Facultatea de Automatica si Calculatoare din Craiova, dar suficient de buna pentru a participa la WRO. Alti roboti sunt construiti de elevi pornind de la zero si cu ei dorim sa participam in proiectele ESA-ESERO de tip CanSat sau Exo-ro.
    – Materialele didactice construite personal, obtinute de la ESA sau cu ajutorul unor oameni inimosi sunt deja cam vechi, uzate moral si fizic, astfel incat probleme exista numai ca incerc sa le suplinesc. Multumesc Ministerului pentru aprecierea rezultatelor noastre prin acordarea telescopului dedicat conform OM pregatirii lotului judetean.
    -Multumesc deasemenea tuturor sustinatorilor, presa scrisa(CVL, “Pasi spre Infinit”, revista scolii etc), Radio Oltenia Craiova, TVR Craiova, parintilor si familiei mele, vechi si actuali colegi din judet si din tara, fosti elevi, conducerea scolii, colegi din diaspora, fara de care activitatea nostra ar fi suferit.
    -Multumiri si elevilor mei dar si tuturor celor pe care i-am uitat in acest articol si comentariu!

Comments are closed.