Cu toate că 80% din accidentele vasculare cerebrale (AVC) pot fi prevenite, la fiecare două secunde o persoană din lume suferă un AVC şi la fiecare 5 secunde cineva va deceda din cauza unui AVC. În România, AVC-ul este a doua cauză de mortalitate. 61.552 de români au suferit un AVC, în timp ce alţi 252.774 de români suportă consecinţele unui AVC suferit anterior.
Renunţarea la fumat, limitarea consumului de alcool, regimul alimentar bogat în fructe şi legume, păstrarea în limite normale a greutăţii corporale, controlul regulat al glicemiei şi a tensiunii arteriale, precum şi mişcarea zilnică sunt principalele căi prin care putem reduce semnificativ riscul de atac cerebral, afecţiune medicală majoră şi a treia cauză de mortalitate din lume.
Scade vârsta celor care suferă accidente vasculare
Bolile cerebrovasculare continuă să fie printre principalele cauze de morbiditate şi mortalitate din România. Ţara noastră se găseşte în primele trei la nivel european, atât în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară.
Mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalenţa globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
Un raport al Comisiei Europene arată că, în anul 2010, în România, rata mortalităţii secundară AVC a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei pe continent, după Macedonia şi Bulgaria.
Din nefericire, vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio ţară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut. Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală
Care sunt factorii de risc
Nu există diferenţe mari în ceea ce priveşte factorii de risc între ţările Europei de Vest şi de Est, doar ordinea lor este diferită. Astfel, pentru Europa de Est, aceştia sunt reprezentaţi de hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume şi fructe, aportul crescut de sare în alimentaţie, hiperglicemia, hipercolesterolemia şi sedentarismul.
Factorii de risc care pot fi controlaţi sunt tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanţă după vârstă. Apoi, este diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedează prin AVC. Prezenţa diabetului creşte de două ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectării circulaţiei care apare în această boală. Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor coronare şi la infarct miocardic, care la rândul lor determină lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la rândul ei poate determina creşterea riscului de AVC.
De asemenea, un factor de risc îl reprezintă afecţiunile arterelor coronare, care pot determina apariţia unui infarct miocardic şi a unui accident vascular cerebral alte afecţiuni cardiace, precum fibrilaţia atrială, endocardita, afecţiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie. Tot la capitolul factori de risc sunt incluse şi fumatul, inclusiv fumatul pasiv, lipsa activităţii fizice, obezitatea, folosirea unor medicamente şi consumul crescut de alcool. Persoanele care consumă excesiv alcool, în special cele care au intoxicaţii acute cu alcool (beţii), au un risc mare de AVC. Beţia alcoolică se defineşte prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool întro perioadă scurtă de timp.
