Asociaţia Fotoclub „Mircea Faria” din Craiova, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Țăranului Român, vă invită joi, 3 noiembrie, ora 17.00, la deschiderea expoziţiei „Fântânile Olteniei”. Sunt prezentate lucrările fotografilor Dorian Delureanu, din Craiova, şi Cristian Bassa, din Bucureşti, ca rezultat al unui proiect de cartografiere a fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei. Vernisajul va avea loc la Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Țăranului Român, iar expoziţia va putea fi vizitată până pe data de 27 noiembrie, intrarea publicului fiind liberă. „Fântânile Olteniei” ar putea fi văzute şi de craioveni, însă o perioadă în care expoziţia să fie prezentată aici nu a fost deocamdată stabilită, spun autorii.
Prin călătoriile lor, desfăşurate anul acesta în peste 40 de locuri din judeţele Dolj şi Mehedinţi, cei doi fotografi, Dorian Delureanu şi Cristian Bassa, au avut ca obiectiv o primă documentare a unor fântâni vechi din Oltenia şi a spaţiilor în care acestea se regăsesc. În proiect sunt incluse fântânile de sat şi de hotar/răscruce, multe aflate într-un stadiu avansat de degradare. Punctul de plecare al proiectului şi al expoziţiei îl reprezintă explorările din Dolj şi Mehedinţi, urmând să se extindă şi în celelalte judeţe din Oltenia. O ţintă este realizarea unei hărţi a acestor monumente, cu elemente specifice de identificare.
Expoziţia preia mesajul proiectului „Fântâni singuratice din Oltenia” pentru a-l face cunoscut publicului de muzeu din România, pornind de la fotografiile şi notele făcute de-a lungul călătoriilor. Fotografiile sunt realizate atât pe film, cât şi în format digital, alb-negru, dar şi color, tocmai în ideea de a percepe imaginea acestor fântâni şi ca urme, documente de arhivă, dar, totodată, şi ca pe locuri vii pe hărţile mentale ale comunităţilor rurale
«Fântânile Olteniei rurale nu sunt toate la fel. Unele sunt mai vechi, de dincolo de perioada comunistă, până foarte departe, consemnate în documente de vânzare-cumpărare de pământuri, însemnate pe hărţi comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor şi mărfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase şi obiceiuri ale locurilor. Fântânile mai noi, construite prin anii ‘60-‘70, înlocuiesc şi/sau adaugă elemente din arhitectura vremii şi materiale de construcţii noi (acoperişul de ciment, tablă, planşeul, măsuţe, garduri) peste trecutul din piatră şi lemn al primelor, cele doar cu încheieturi de fier.
Fântânile întâlnite se deosebesc unele de altele prin mecanismul care pune în mişcare apa şi anume: fântâni cu cumpănă, cu roată, cu scripete şi bârnă, cu pompă, jgheab pentru animale. Sunt consemnate în Oltenia mai multe roluri ritualice ale fântânii cum ar fi: fântână de pomană până la al şaptelea neam (cu cruci pe stâlpi), fântână de întâlnire, de nuntă, fântână de hotar, fântână ca loc de ritual de purificare şi ştergere a păcatelor, fântână de descântec. Valorarea socială şi ecologică înscrisă în memoria colectivităţilor o precedă pe cea de întrebuinţare: chiar dacă devin nefuncţionale sau doar apa lor nu mai este potabilă, nu se dărâmă, acest lucru fiind considerat de rău augur pentru comunitate, la fel cum este interpretat şi secarea apei fântânilor», precizează organizatorii evenimentului de la Muzeul Naţional al Țăranului Român.
„Fântâna din satele Olteniei de câmpie, loc plin de simbolisme, de viaţă şi de bucurie, rămâne un martor mut, din ce în ce mai uitat, al unei societăţi rurale care dispare încet. (…) Privitorul este lăsat într-o condiţie reflexivă la finalul periplului său. Cum va mai fi conştient de adâncimile unui izvor şi cum se va mai pune în poziţia de a scoate cu efort apa din adâncuri, realizând bogăţia de sensuri a vieţii şi umplând cumpăna sufletului de un suflu nou, pozitiv, plin de bucurie? Este întrebarea la care această minunată expoziţie invită. Și omul e în pericol să găsească din ce în ce mai greu răspunsul”. (Din „Ochii pământului care oglindesc cerul”, Octavian Schintee, 2016)
Dorian Delureanu (n. 1967, Dr. Tr. Severin) este inginer, iar în prezent activează în domeniul dezvoltării regionale. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Naţional din Craiova. A urmat un curs de portret sub îndrumarea Lucianei Mulas în San Marino în 1995 şi un stagiu de fotografie la Avignon Theatre Festival. A realizat fotografii la spectacole regizate de Beatrice Bleonţ, Silviu Purcărete, Mihai Măniuţiu, Topa Gabor, Vlad Mugur. A realizat şase expoziţii personale, iar fotografii ale sale fac parte din colecţia World Press Photo Foundation. A publicat în Le Nouvel Observateur şi în revistele Scena şi Teatrul azi. Este membru al Fotoclubului „Mircea Faria” din Craiova (fondat în 1963), iar din 2014 este preşedinte al fotoclubului.
Cristian Bassa (n.1980, Bucureşti) lucrează în domeniul bancar. A urmat cursurile de fotografie ale Școlii de Poetică Fotografică „Francisc Mraz” (2009-2011), dar şi cursuri de fotojurnalism şi de proiecte foto documentare. Este designer, editor şi pasionat de volume de fotografie. A fost editor al revistei FOTO4ALL (2015-2016), editor principal al revistei online de fotografie Oitzarisme (2014-2016). În prezent este editor al revistei-blog de fotografie CRITICAL MESS. A iniţiat şi desfăşurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizaţii caritabile, iniţiative care au fost finalizate şi cu expoziţii personale. Este pasionat de fotografie ca modalitate de exprimare şi ca forţă documentară. Fotografiază atât pe film, cât şi digital, pe fiecare mediu având proiecte fotografice de lungă durată.
