FMI nu este foarte interesat ca România să înlocuiască termocentralele ineficiente cu unităţi noi prin privatizări, dar pune „o anumită presiune” pentru vânzarea companiei de stat Electrica, a declarat ieri Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei. „În privinţa privatizărilor, constatăm cu regret că FMI nu este foarte interesat în privatizările termocentralelor cu costuri mari, astfel încât să le înlocuim cu altele eficiente. Există, în schimb, o anumită presiune pentru privatizarea Electrica, cu investitor strategic”, a afirmat Săndulescu, într-o conferinţă de presă. El spune că societăţile energetice de stat nu pun presiune pe costurile suportate de clienţi, spre deosebire de companiile private. Statul a privatizat cinci din cele opt filiale Electrica în intervalul 2004 – 2007, acestea fiind preluate de E.ON (Electrica Moldova), Enel (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) şi cehii de la CEZ (Oltenia). Totodată, FMI insistă pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia, companie a cărei înfiinţare a fost aprobată de Guvern în 12 octombrie, prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, Complexului Energetic Turceni, Complexului Energetic Craiova şi Complexului Energetic Rovinari. În şedinţa Guvernului din 12 octombrie a fost aprobată şi crearea Complexului Energetic Hunedoara, care va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei. Crearea celor două companii energetice este inclusă şi în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la finalul misiunii de evaluare din iulie-august. Potrivit angajamentelor Guvernului faţă de FMI, complexurile energetice ar urma să fie privatizate până la sfârşitul lunii iunie 2012.
