Administraţia Pieţelor şi-a propus să modernizeze, în 2015, Piaţa Gării. Deşi este o piaţă destul de frecventată, în incinta sa nu s-au mai făcut amenajări vizibile de mai bine de 30 de ani, adică de la înfiinţare. Investiţia va fi suportată integral din bugetul propriu al SC Pieţe şi Târguri SRL Craiova şi ar urma să semene întrucâtva cu Hala Măcelarilor din fosta Piaţă Marşeu a Băniei.
Piaţa Gării ar urma să fie o copie a Halei de carne din Pieţa Marşeu (Piaţa Nouă), cea care a dominat centrul Băniei în secolul 19. În lucrările de memorialistică se păstrează multe date care ne ajută să ne facem o imagine a ceea ce a fost această piaţă despre care se dusese vestea până la Bucureşti datorită mărfurilor sale şi care era considerată cel mai viu punct al oraşului. A fost construită în 1890, de către primărie, pe un loc care rămăsese viran după demolarea unei mănăstiri, mănăstirea Episcopia. Zona a fost, la momentul respectiv, un mare şantier pentru că, în paralel, se construia şi Palatul Justiţiei, actuala Universitate. Dar Piaţa Marşeu s-a ridicat mai repede şi a fost populată imediat de comercianţii olteni.
O piaţă în trei trepte
Pentru că terenul era în pantă, Piaţa Marşeu a fost amenajată în trei trepte, care comunicau între ele prin scări din lemn, cu balustrate. Între terase se aflau şiruri de clădiri-vagon, cu tencuială albă din var şi ţiglă roşie. În aceste clădiri funcţionau magazinele şi magaziile de mărfuri. Interesant este modul cum a fost compartimentată această piaţă. Pe terasa de jos, de lângă bulevardul Ştirbei Vodă (actuala Calea Bucureşti) se aflau lactate şi pescăriile în care se găseau peşte proaspăt şi congelat. Pe latura din mijloc, care era cea mai aglomerată se vindeau legumele, fructele, ouă, păsări, flori de curte, toate puse pe rogojini şi scoarţe olteneşti colorate.
I se dusese vestea până la Bucureşti
Pe latura de sus, cea de la nivelul străzii „Justiţiei” (actuala stradă „A.I.Cuza”) se afla Hala Măcelarilor şi Fabrica de gheaţă. De o parte şi de alta, existau două magazine care se distingeau prin acoperişurile tip pălărie, aici vânzându-se mărunţişurile – tutun, vase din lut, paporniţe din nuiele, ştergare, cojoace şi pălării. Piaţa era plină de mărfuri de toate felurile şi gălăgioasă pentru că se tocmea mult pe marginea preţurilor. I se dusese vestea până la Bucureşti, despre ea vorbindu-se ca despre locul în care „fugeau câinii cu covrigi în coadă”. Pe timpul nopţii nu se făcea comerţ, ci doar aprovizionarea cu marfă şi curăţenie. Memorialiştii nu uită să amintească şi faptul că ordinea şi curăţenia cam lipseau.
Hala Măcelarilor a fost salvată
În 1969, Piaţa Marşeu a fost demolată şi a fost început şantierul actualului Teatru Naţional. Hala Măcelarilor, care fusese comandată special, a fost mutată în actuala Piaţă Centrală a Craiovei. Cu excepţia ornamentelor care împodobeau colţurile streşinei din tablă zincată, clădirea se păstrează integral. După modelul halelor din Occident, are zidărie până la mijloc, apoi pereţii se continuă cu sticlă până la acoperiş. Însuşi acoperişul are un dreptunghi înconjurat de sticlă care este folosit ca iluminator natural. Ca şi în urmă cu mulţi ani, aici se află magazinele cu carne ale pieţei.
Acoperişul cu sticlă, luat ca model
Această hală de carne veche va fi luată ca model pentru amenajările care se vor face în Piaţa Gării. Administraţia Pieţelor a dat în lucru proiectarea noilor amenajări– de care se ocupă firma de proiectare Topgest Proiect SRL – dar aşteaptă şi alte sugestii din partea craiovenilor. Incinta ar urma să fie închisă cu un sistem de uşi-rulou care se vor putea închide pe timp de noapte şi în lunile de iarnă, urmând ca vara incinta să fie descoperită pe laterale. Acoperişul însă va fi cel care va aminti de hala de carne a celebrei Pieţe Marşeu, având în centru acelaşi dreptunghi care este împrejmuit pe toate laturile cu sticlă, în felul acesta lăsând lumina naturală să intre în incintă. La sfârşitul proiectării se vor cunoaşte şi costurile acestei lucrări pe care conducerea Pieţelor a anunţat că le va suporta din bugetul propriu.
