Mortalitatea albinelor sare de 40% în Dolj, în alte judeţe urcă la 60%. Cauzele, încă, nu sunt cunoscute, deşi probele sunt de ceva vreme la dispoziţia Laboratorului Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti. “Puţin defect”, acesta blochează orice demers al apicultorilor în stabilirea vinovaţilor. Conducerea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România i-a în calcul trimiterea mostrelor în Europa.
Depopulările masive în familiile de albine nu au ocolit, din nefericire, nici judeţul Dolj. Fenomenul este unul la nivel naţional şi cunoaşte cea mai mare pondere la segmentul floarea-soarelui. Producţia medie de miere este de 5-6 kg la floarea-soarelui. “Mortalitatea în rândul familiilor de albine este de 40%. Cauza ar fi folosirea pesticidelor. Foarte mulţi apicultori ni se plâng că li s-au golit etajele de albine”, ne-a precizat Ilie Caşotă, Vicepreşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, filiala judeţeană Dolj. Poziţia oficială la nivel naţional este mai puţin tranşantă. “Laboratorul A.N.S.V.A. este defect. Noi, apicultorii, avem Târgul Naţional al Mierii, ediţia a 13-a, în intervalul 4-6 septembrie şi nu ştim ce explicaţii să dăm crescătorilor de albine pentru mortalitatea familiilor de albine. Dacă în Dolj, procentul urcă la 40, avem şi judeţe unde este vorba de 55-60% mortalitatea în rândul albinelor. Nu putem spune cu exactitate care este cauza, pentru că acelaşi pesticide au fost folosite şi în primăvară la rapiţă. De ce nu au murit şi atunci albinele, ca acum la floarea-soarelui, ne putem întreba legitim”, ne-a precizat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, contactat de noi telefonic. Acesta a menţionat că, va relua discuţiile cu conducerea A.N.S.V.S.A. pentru a finaliza analiza probelor depuse (miere şi albine) şi, chiar, va trimite mostre laboratorului de profil din subordinea U.E. pentru efectuarea analizelor. “Nu vreau să acuz pe nimeni, până ce nu ştim rezultatele analizelor de laborator. Poate să fie vorba de schimbări climatice, de pesticidele folosite, de ierbicidele utilizate, nu ştim exact”, a punctat Ioan Fetea.
Mierea românescă, exportată aproape în totalitate
Calităţile mierii produsă la noi în ţară se deduc, spun apicultorii, din simplul fapt că peste 90% din mierea produsă în România se exportă. “Cea mai mare parte a mierii româneşti merge la export. Deci, produce valută pentru ţară. Germania este statul către care merge cea mai mare cantitate de miere de la noi. Din păcate, în Europa se amestecă cu miere de slabă calitate din Argentina şi se revinde în mai tot Occidentul”, ne-a precizat Sorin Marinescu, apicultor cu state vechi în branşă, pe care l-am întâlnit la sediul judeţean al Asociaţiei Crescători de Albine Dolj. Calitatea foarte bună a mierii autohtone provine din, chiar, diversitatea florei din ţara noastră, spun specialiştii.
Nici “mascaţii” nu au ce ne face!
Vădit lăsaţi să lupte de unii singuri cu industria “corporatistă” a pesticidelor şi insecticidelor, ce oricum este de o forţă transnaţională mult prea puternică, apicultorii primesc semnale şi din interior că, ar trebui să nu mai facă mare tam-tam. “Umblă prin rândul apicultorilor zvonul că, din conducerea Ligii Asociaţiilor Producătorilor din România au venit semnale către Asociaţia Crescătorilor de Albine să o lăsăm mai moale cu întrebările incomode, că oricând putem fi scoşi din organigrama Ligii şi chiar să nu mai poate lăsa stupii pe terenurile agricole”, ne-a destăinut Sorin Marinescu. “Să-i ferească Dumnezeu de un protes al apicultorilor. Nici mascaţii nu au ce face dacă lasăm toţi stupii în faţa ministerului. Să văd ce fac atunci”, a menţionat apicultorul Sorin Marinescu.
Birocraţie sufocantă
Romaniaproduce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii A.C.A., cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
În Dolj sunt aproximativ 50.000 de familii de albine, dintre care 35.000 sunt cuprinse în Asociaţia Crescătorilor de Albine Dolj. Potrivit conducerii acestei asociaţii, cel mai bun an apicol a fost 2003. “Anul 2015 este bun la salcâm, dar foarte prost la floarea-soarelui. În loc să ne facem treaba pe teren, iată cât trebuie să muncim pentru hârtiile cerute de autorităţi. Spre exemplu, subvenţionarea medicamentelor se face după 6-7 luni de la achiziţionarea lor de apicultor şi, din sumă, se scade TVA-ul”, ne-a menţionat Ilie Caşotă.
Derogări în defavoarea apicultorilor
Crescătorii de albine îşi pun un mare semn de întrebare dacă nu cumva permisivitatea folosirii de pesticide pentru culturile agricole are cel mai mare impact negative asupra albinelor. “În majoritatea statelor membre U.E. neonicotinoidelor (pesticidele) sunt interzise prin legislaţia proprie. Numai la noi se tot dau derogări şi fermierii au voie să le folosească în fiecare an”, ne-a precizat Ilie Caşotă. Neonicotinoidele sunt nişte pesticide cu o toxicitate deosebit de puternică. Acestea au fost introduse pe piaţa europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficienţă pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decat Diclor-Difenil-Tricloretanul, mult cunoscutul (DDT).
Apel către Guvern
Asociaţia Crescătorilor de Albine Dolj a adresat o informare Instituţiei Prefectului Dolj, prin care solicită un sprijin financiar în valoare de 10 lei/familia de albine. Valoarea ar fi necesară pentru acoperirea parţială a cheltuielilor effectuate pentru completarea rezervelor de iernare necesare supravieţuirii familiilor de albine până în primăvara anului următor. “Cu perioada prelungită de secetă, care s-a manifestat încă din timpul ultimului cules şi anume începutul lunii iulie, nu se poate asigura hrana pentru perioada de iernare pentru 50% din efectivul de familii de albine din Dolj”, se consemnează în informarea A.C.A. Dolj înregistrată sub nr. 8325/14.08.2015 la Instituţia Prefectului Judeţului Dolj.
