Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin negociază în secret un plan privind soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina, prin care, în schimbul suveranităţiii Crimeei, să fie acordate garanţii în domeniul securităţii energetice şi comerţului, dezvăluie „The Independent”, în ediţia online. Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent, printr-un nou acord în domeniul energiei, care să asigure securitatea livrărilor de gaze. Cel mai controversat aspect este acela că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat. Ziarul, citând surse apropiate acestor negocieri secrete, susţine că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate. În acelaşi timp, preşedintele ucrainean ar trebui să fie de acord să nu facă demersuri în vederea aderării ţării sale la NATO. În schimb, preşedintele Putin nu va căuta să blocheze sau să interfereze în relaţiile comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană, dezvoltate ca urmare a încheierii Acordului de asociere şi de liber schimb. În conformitate cu acest plan secret, Ucrainei ar putea să-i fie oferit un nou acord pe termen lung cu Gazprom, privind aprovizionarea cu gaze şi stabilirea preţurilor la hidrocarburi. În prezent, contractul de furnizare a gazelor între Rusia şi Ucraina nu mai funcţionează. Un reprezentant al Ministerului de Externe britanic a declarat că nu ştie nimic despre aceste negocieri secrete şi că nici SUA, nici Marea Britanie nu vor recunoaşte Crimeea în componenţa Federaţiei Ruse.
Între timp, atât ministerul american al apărării, cât şi NATO, au informat asupra unei redislocări şi suplimentări de trupe ruse la frontiera dintre Rusia şi Ucraina, ceea ce i-a făcut pe experţi să creadă că Moscova se pregăteşte pentru o eventuală “intervenţie umanitară” pe teritoriul Ucrainei. Ucraina a respins categoric o astfel de posibilitate, motivând că nu se confruntă cu un conflict care să necesite desfăşurarea unei misiuni de menţinere a păcii, mai ales a uneia ruseşti. Şi, pentru a evita concretizarea unui astfel de scenariu, ieri, armata ucraineană a anunţat că îşi va suspenda pentru o zi ofensiva din est împotriva separatiştilor proruşi, la cererea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, pentru a permite accesul experţilor internaţionali la locul prăbuşirii avionului malaezian Boeing 777, în estul ţării, relatează AFP. „Astăzi (n.r. – ieri) există un armistiţiu la cererea lui Ban Ki-moon şi ţinând cont de activitatea experţilor în zona prăbuşirii avionului. Statul Major al operaţiunii antiteroriate a decis să decreteze o «zi a tăcerii» şi încetarea ostilităţilor”, a declarat Oleksîi Dmitraşkivski, purtătorul de cuvânt al forţelor ucrainene, subliniind însă că militarii „ar putea deschide focul pentru a se apăra”. La rândul său, parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, trimiterea, la locul prăbuşirii avionului Malaysia Airlines, pe 17 iulie, cu 298 de persoane la bord, a forţelor armate olandeze şi australiene, numărul acestora putând fi de maximum 950 de persoane, a anunţat preşedintele Legislativului, Oleksandr Turcinov, în urma unui vot cu uşile închise, transmite AFP. Conform textului acordurilor disponibil pe site-ul Parlamentului, misiunea olandeză este compusă din „personal militar şi non-militar”, ce poate ajunge până la 700 de persoane. Australia are dreptul de a trimite personal de „poliţie, militar şi civil”, până la 250 de persoane. Drept urmare, experţii olandezi şi australieni au sosit, ieri, la locul catastrofei aviatice, în estul Ucrainei, după mai multe încercări eşuate, începând de duminică, din cauza luptelor din proximitate, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). „Observatorii misiunii OSCE au ajuns la locul prăbuşirii cursei MH17, pentru prima dată după aproape o săptămână, însoţiţi de patru experţi olandezi şi australieni”, a anunţat organizaţia pe Twitter, adăugând că aceştia au folosit o rută diferită faţă de zilele trecute. Tot la şedinţa de ieri a parlamentului ucrainean a fost respinsă demisia premierului Arseni Iaţeniuk, pe care acesta a anunţat-o în urma refuzului deputaţilor de a sprijini legi impopulare în timp ce alegeri legislative anticipate se profilează la orizont, informează France Presse şi Unian. „Numai 16 deputaţi au votat pentru demisia guvernului Iaţeniuk. Aceasta înseamnă că executivul a primit votul de încredere şi, prin urmare, îşi reia în mod clar activitatea, care se referă la modul de funcţionare a parametrilor-cheie ai bugetului”, a declarat Serghei Sobolev, liderul facţiunii Batkivşcina, cea mai mare din parlament, din rândurile căreia provine şi actualul premier ucrainean.
