Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, a organizat ieri workshopul, online, cu titlul ARHIVELE OLTENIEI – SERIE VECHE. Evenimentul face parte dintr-un program amplu de manifestări științifice dedicate împlinirii a 100 de ani de la apariția primului număr al revistei „Arhivele Olteniei”. Apreciată prin prisma materialelor și studiilor publicate în paginile sale, revista este, acum, la ceas aniversar – un secol de la apariția primului său număr – și un imbold de a recunoaște meritele înaintașilor, dar și de a admite că perenitatea oricărei creații publicistice rămâne mai cu seamă atributul seriozității și chemării spirituale.
În ianuarie 1922 avea să vadă lumina tiparului, la Craiova, una dintre cele mai longevive reviste de profil cultural. Părinții săi spirituali au fost personalități remarcabile de la acea vreme, precum dr. Charles Laugier, Șt. Ciuceanu, T. Bulat, Al. Bărăcilă. Truditori în nobila misiune de răspândire a științelor, cum elocvent scria dr. Charles Laugier în Primul Cuvânt din cel dintâi număr al revistei, această echipă de bună inspirație pedagogică a reușit să aducă la suprafață nebănuite resurse intelectuale, de care Oltenia, și nu numai aceasta, nu a dus lipsă vreodată. Reuniți cu mulți ani înainte în Cercul „Prietenilor Științei”, creatorii revistei „Arhivele Olteniei” au pornit la un drum nou, convinși de necesitatea unei publicații care să fructifice imensul tezaur documentar al acestor meleaguri. Viața socială, complexă și presărată cu originalitățile locului, avea să fie un rezervor nesecat de date și fapte istorice, mai cu seamă că trecutul românilor era unul plin de evenimente majore, cu implicații profunde în devenirea socială a țării.
Acum, la moment aniversar, colectivul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu Plopșor”, al Academiei Române, a dorit să marcheze evenimentul printr-un workshop cu titlul ARHIVELE OLTENIEI – SERIE VECHE. Este prima dezbatere științifică din cadrul unui amplu proiect dedicat împlinirii a 100 de ani de la apariția primului număr al revistei„Arhivele Olteniei”. În amfiteatrul virtual au fost prezenți, alături de cercetători din cadrul institutului craiovean,profesori și studenți de la Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere, Facultatea de Drept, Facultatea de Științe Sociale, profesori și elevi ai Colegiului Național Militar „Tudor Vladimirescu” – Craiova, ai Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova.
Despre rădăcinile revistei „Arhivele Olteniei”
În cuvântul de deschidere,prof. univ. dr. Cezar Avram, care a condus multă vreme destinele Institutului craiovean și ale revistei „Arhivele Olteniei”, a precizat că „poziția de Bănie, apoi de mare Bănie, adică de capitală administrativă, politică și, nu numai, înconjurată de centre culturale de rezonanță precum mănăstirile Tismana, Horezu, Călui, Strehaia, Coșuna etc. a determinat apariția unor idei și fapte ce vor constitui o sursă importantă de propulsare a științei, învățăturii de carte, cercetării și scrisului. A existat încă de la început o conștiință națională, aici în zona Olteniei, o zonă cu obârșie a multor oameni de spirit, societăți, reviste, activități ce s-au înscris în istoricul devenirii noastre și printre acestea aș aminti Societatea pentru învățătură și cultură din a doua jumătate a secolului XIX-lea, apoi Ateneul oltenesc, ca după aceea să ne referim la reviste cum au fost Mozaicul, Năzuința, Ramuri iar după prima conflagrație mondială, o revistă de suflet pentru institutul nostru: Arhivele Olteniei”.
La rândul său, dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, în mesajul transmis participantilor a evidenţiat interesul general care însoțește și susține organizarea unor manifestări științifice privind rolul revistelor științifice în viața cetății, începurile unor astfel de publicații și specificitatea activității lor. De asemenea, a subliniat că există de multă vreme o bună colaborare instituțională care asigură un climat adecvat pentru astfel de dezbateri. „Revista Arhivele Olteniei este o prezență de excepţie în peisajul revistelor românești, cu o istorie aparte și rezultate deosebite în timp, cu valenţe extinse prin prisma ariei de acoperire a domeniilor de cercetare abordate. Biblioteca județeană susține cu toată deschiderea demersurile care promovează rezultatele cercetării socio-umane și, în egală masură, susțin activitatea academică din Oltenia” a precizat dr. Lucian Dindirică.
Subliniind importanţa evenimentului, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, a precizat că,„anul 2022 este pentru instituția noastră anul dedicat centenarului revistei Arhivele Olteniei. Pentru început, dezbaterea propune o analiză a activității revistei din primele decenii de apariție, o întoarcere la rădăcinile revistei care s-a implicat activ în viața culturală a Olteniei interbelice”. Manifestarea este prima dintre cele trei care, pe tot parcusul acestui an, au drept obiectiv evidențierea rolului revistei în viața culturală și științifică românească. S-a subliniat că activităţile din cadrul proiectului sunt susţinute de un parteneriat solid cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi cu Fundaţia Revista „Scrisul Românesc”.S-a remarcat participarea cadrelor didactice, studenţilor şi elevilor din cadrul instituțiilor de învățământ partenere: Universitatea din Craiova, Colegiul Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, Seminarul Teologic Ortodox ”Sfândul Grigorie Teologul” din Craiova.
Contribuții la viața culturală
În articolul „Arhivele Olteniei”, seria veche, cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu și cercet. șt. III, dr. Simona Lazăr au realizat o prezentare generală a seriei vechi a revistei „Arhivele Olteniei”, o publicație de referință a anilor interbelici. Au fost aduse în discuție elemente privind începuturile revistei: fondatorii, originea publicației, necesitatea apariției revistei. Analizând structura publicației, cele două autoare conchid că „Arhivele Olteniei” este, de la debut, una dintre revistele la care se remarcă unitatea şi consecvenţa construcţiei, fiecare număr având aceleași secțiuni de bază, pe care, în linii mari, le întâlnim şi în prezent.
Totodată a fost evidențiat caracterul enciclopedic al revistei, în paginile sale fiind publicate materiale originale din diverse domenii (istorie, arheologie, geologie, geografie, învățământ, medicină, folclor, literatură, artă, știință etc.), iar pe baza unor statistici a fost prezentată ponderea acestora în structura publicației. Personalități care au publicat în paginile revistei, studii științifice relevante pentru trecutul țării noastre, documente istorice inedite, manuscrise și vechi documente cartografice ale ținuturilor românești regăsite în paginile revistei, contribuția publicației la viața culturală și științifică românească și nu numai sunt alte aspecte care au făcut obiectul materialului prezentat de cele două cercetătoare.
Despre personalități: Charles Laugier, C.D. Fortunescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor
Un alt articol prezentat cadrul workshop-ului, semnat de Narcisa Maria Mitu si Loredana- Maria Ilian-Grozoiu – Crochiu privind activitatea culturală și medicală a dr. Charles Laugier, a scos în evidență, pe lângă o scurtă biografie a reputatului medic,fondatorul și primul director al revistei, și o prezentare succintă a activității medicale a acestuia. Aici s-a avut în vedere contribuția în: combaterea epidemiilor și a maladiilor sociale (dalac, holeră, sifilis, tifos exantematic, paludism, pelagră); crearea de dispensare și spitale noi, modernizarea sau reorganizarea altor spitale dar și măsurile luate cu privire la salubrizarea orașului Craiova. Autoarele au mai realizat o trecere în revistă a societăților medicale, culturale și economice al căror fondator este, temele abordate și articolele publicate în paginile revistei de către Charles Laugier,cât și cele din cadrul conferințelor organizate de „Prietenii Științei”.
Despre opera și misiunea lui C.D. Fortunescu, cel care a fost directorul revistei din anul 1926, au vorbitcercet. șt. III, dr. Ileana Cioarec șicercet. șt. III, dr. Laura-Antoaneta Sava,în prezentarea cu titlul C. D. Fortunescu, personalitate marcantă a vieții culturale din Oltenia.Au fost atinse aspecte importante din activitatea desfășurată de C. D. Fortunescu, ca profesor la Liceul Carol I și Liceul Militar, ambele din Craiova, și ca director al Arhivelor Statului din aceeași localitate. S-a prezentat și rolul extrem de important pe care l-a avut acest mare om de spiritpentru ca revista „Arhivele Olteniei” să apară neîntrerupt, timp de 24 de ani. Autoarele au realizat și o scurtă analiză a studiilor pe pe care C. D. Fortunescu le-a publicat în paginile revistei.
În prezentarea doamneiconf. univ. dr. Camelia Zăbavă – C. S. Nicolăescu-Plopșor, preocupări de tinerețe – colaborări la revista „Arhivele Olteniei”,am aflat detalii despre personalitate celui ce avea să devină fondatorul Institutului craiovean, ce îi poartă numele cu mândrie. Spirit erudit, complex prin prisma domeniilor explorate, în aria preocupărilor tânărului profesor de la Plenița s-au înscris: arheologia – în care excelează, istoria, geografia, etnografia și folclorul, lingvistica și literatura. Activitatea de folclorist a lui Plopșor s-a manifestat, potrivit autoarei, în două direcții: culegerea de material folcloric și cercetarea sistematică a folclorului.Preocupat de lexicul românesc în general și de cel oltenesc, în special, Plopșor va publica în revista „Arhivele Olteniei” o serie de articole în care va pune în discuție etimologia unor cuvinte (cum ar fi așteamăt, baftă și fâlfan), făcând observații întemeiate în acest sens.
Câteva dintre tematicile abordate în revistă
Despre articolele axate pe toponimie a vorbit cercet. șt. II, dr. Iustina Nica în articolul Studii de toponimie în paginile revistei „Arhivele Olteniei”, arătând că pe întreg parcursul editării revistei găsim articole a căror tematică viza numele de locuri, precum și recenzii care semnalau apariția unor noi lucrări în domeniu. Autoarea a enumerat câțiva dintre cei care și-au pus semnătura pe un bogat material toponimic: G. Gerotă, Anton Oprescu, Georghe Mil-Demetrescu, Anastase Georgescu, Sică Georgescu, Stoica Nicolaescu, I. Brătulescu și alții. Subiectele abordate de către aceștia și analizate de autoare în comunicare au privit denumirile unor localități și cursuri de apă, denumiri ale mahalalelor și suburbiilor craiovene, denumiri ale unor așezăminte bisericești, contribuția unor termeni geografici populari la formarea numelor de locuri etc.
Contribuții numismatice publicate în prima serie a revistei „Arhivele Olteniei” a fost titlul prezentării susținute de dr. Dan Bălteanu. O prezentare a monedelor antice și medievale descoperite întâmplător sau cu ocazia săpăturilor arheologice care au fost evaluate și publicate în „Arhivele Olteniei”serie veche de catre Dumitru Tudor, Constantin Moisil ș.a. Totodată, autorul comunicării realizează și o analiză a felului în care informația istorică a fost prelucrată ulterior și revalorizată, subliniind faptul că tezaure precum cele publicate de D. Tudor de la Racari și Sucidava, își păstrează și azi valabilitatea încadrărilor științifice.
Dna cercet. șt. III, dr. Gabriela Boangiu, în comunicarea cu titlul Imaginea Craiovei în paginile revistei Arhivele Oltenieia realizat o prezentare a Craiovei, pornind de la originea orașului și continuând cu un scurt istoric al urbei. Au fost abordate aspecte privind: familii boierești în Craiova și Oltenia, etnii minoritare în Craiova la începutul secolului al XX-lea, cu activitate importantă în domeniul comerţului și al agriculturii, biserici reprezentative și vechi mahalale ale Craiovei. De asemenea, prezentarea a inclus și relatări ale unor călători străini cu privire la Craiova și Oltenia.
Revista a avut o contribuție însemnată în viața cultural-științifică a Olteniei, și nu numai, prin publicarea în paginile sale a unui număr însemnat de materiale referitoare la bogatul tezaur patrimonial și spiritual al românilor. Pentru perioada interbelică, această revistă a fost apreciată pentru caracterul său enciclopedic, pentru conținutul valoros, fiind una de referință în peisajul cultural românesc.
Organizatorii workshop-ului și-au manifestat bucuria pentru plăcuta receptare favorabilă a demersului și au asigurat auditoriul de continuitatea pe parcusul acestui an a manifestărilor dedicate centenarului revistei „Arhivele Olteniei”.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”
