În politica autohtonă, liberalul Vasile Blaga are greutate, chiar dacă o vreme a tras „pe dreapta”, nu la dreapta, din varii motive. Se află acum revigorat pe o poziţie eligibilă a listei pentru europarlamentare şi susţine că prin apropiatele alegeri se pun bazele câştigării prezidenţialelor, după care vor urma localele. „Suntem în competiţie electorală cu toţi cei care au depus liste electorale, cu toate partidele. Nu avem prieteni în campania electorală”, a clamat cu vioiciune, sâmbătă, la Timişoara, hârşitul politician, care nădăjduieşte în „zdrobirea adversarilor”. Deşi formularea putea fi mai înţeleaptă, fiindcă un om poate fi distrus, dar nu înfrânt, ne spune bătrânul Santiago în finalul cunoscutei nuvele a lui Ernest Hemingway. Mesajul lui Vasile Blaga, mobilizator, determinat, uzual, se poate circumscrie perfect unei campanii obişnuite pentru alegerile locale sau parlamentare. În discuţie, acum avem alegerile europarlamentare, adică desemnarea celor 33 de eurodeputaţi români care în Parlamentul European au datoria să apere interesele României, să susţină toate demersurile pro-europene şi să contribuie pe cât posibil la afirmarea ţării lor. Că alegerile din luna mai a.c. ar putea sugera, în funcţie de rata de participare a alegătorilor, şi „cum se stă” în perspectiva prezidenţialelor este o altă discuţie. Dar acum, în buza unor alegeri, considerate cruciale pentru viitorul UE, altceva ar trebui dezbătut. Că vor lua liberalii un număr mai mare de mandate decât social-democraţii, sau invers, că USR+PLUS îşi va proba priza la propriul electorat şi în premieră va accede în Parlamentul European, toate acestea rămân de urmărit. Destule semnale din ţările membre UE sună neliniştitor, şi nu este deloc exclus ca viitoarea configuraţie politică a Hemiciclului de la Bruxelles să fie una realmente complicată, care să îngreuneze toate negocierile, între coerentele grupuri parlamentare. Invitaţi, sâmbătă seara, la Antena 3, eurodeputaţii Victor Boştinaru şi Marian Jean Marinescu, de la familii politice diferite, doar al doilea cu şanse, dar reduse, la un nou mandat, au dialogat interesant, chiar dacă au avut multe contradicţii, despre jocurile de culise la care trebuie să ai acces pentru a conta efectiv în luarea unor decizii. Victor Boştinaru, vicepreşedinte al grupului S&D chiar a afirmat că în primul mandat abia desluşeşti cum îţi poţi face prieteni, pe care să te poţi baza în anumite iniţiative. Spunea Vasile Blaga că adversarul PNL, dintotdeauna, este PSD, partid care deşi slăbit „cum nu a mai fost niciodată în ultimii ani”, încă nu este învins. Să admitem această teză – altminteri irelevantă – în ceea ce ar trebui să conţină mesajele actuale de campanie electorală: politicile de coeziune, viitoarea uniune energetică, dezvoltarea rurală şi ecologie, combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, chestiune de viitoare securitate a UE ş.a.m.d. Ne-am fi aşteptat ca un politician de anvergura lui Vasile Blaga, cunoscut ca bun organizator, să facă referiri serioase la activitatea actualilor eurodeputaţi, cărora le expiră mandatul, şi mai ales ceea ce doresc să facă viitorii eurodeputaţi liberali în Parlamentul European. Pentru ţara lor. Fiindcă, altminteri, într-o proximă descindere în teritoriu, s-ar putea trezi cu fireasca întrebare venită din partea unui potenţial alegător: de ce vă trimitem în PE? Fireşte, Vasile Blaga poate spune ce doreşte la lansarea candidaţilor liberali pentru alegerile europarlamentare, dar opinăm că discursul său, ca de altfel al tuturor celorlalţi candidaţi, de pe alte liste electorale, ar trebui centrat, pe ceea ce au de gând să facă pentru ţara lor, cum spuneam, dacă doresc să obţină mandatul de investitură.
