România a blocat marţi, în cursul reuniunii miniştrilor Afacerilor Europene din statele UE, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei, deoarece vrea să primească garanţii în privinţa etnicilor români din această ţară, anunţă surse diplomatice citate de AFP. Miniştrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat doar, marţi, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE a Serbiei, fără a lua o decizie formală. „România a blocat un acord imediat”, au anunţat surse diplomatice. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27. Ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a confirmat că vor avea loc „discuţii” zilele următoare, pentru aplanarea divergenţelor care persistă, însă poziţia Bucureştiului a fost văzută ca o surpriză. „Dar s-a degajat, totuşi, un consens la nivelul celor 27, pentru a se recomanda acordarea statutului de candidat Belgradului”, a adăugat ministrul danez. În aceste condiţii, decizia finală va fi luată de şefii de state şi de guverne, la reuniunea care va avea loc astăzi şi mâine.
România a cerut garanţii „normale” privind drepturile minorităţii române din Serbia, care cuprinde aproximativ 30.000 de persoane, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la UE, a susţinut ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu. Potrivit acestuia, ţara noastră susţine, în special, „să fie evaluată maniera în care sunt respectate drepturile” minorităţii vlahe/române din Timoc (estul Serbiei), în sensul de a beneficia de educaţie în limba maternă şi de suficiente lăcaşe de cult. Acesta a explicat că România a ajuns, totuşi, la un acord cu privire la recomandarea în favoarea Serbiei după ce a obţinut, printre altele, „redactarea, de către Comisia Europeană, a unui raport privind progresul în domeniul drepturilor minorităţilor, până în septembrie 2012”. Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a declarat, de la Bruxelles, pentru televiziunea naţională sârbă, că cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi să fie consideraţi, în acelaşi timp, ca fiind români” nu va fi acceptată de Serbia „cu orice preţ”, deoarece o astfel de abordare „este împotriva standardelor europene”. „Fiecare cetăţean al Serbiei îşi poate declara (n.r. – apartenenţa la o etnie) în conformitate cu sentimentele sale şi este complicat să găsim o soluţie în acest caz”, a adăugat Tadic.
Publicaţia electronică EUObserver a comentat ieri că România a generat confuzie marţi, cerând în ultima clipă garanţii privind drepturile minorităţii vlahe din Serbia pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la UE, însă până acum nu a făcut caz de acest subiect, iar Comisia Europeană nu a identificat probleme serioase în rapoartele sale anuale privind Serbia. În concluzie, teoria predominantă este că România vrea să arate Olandei cât de serioasă este în privinţa Spaţiului Schengen, din moment ce această ţară a investit mult în demersurile Serbiei de aderare la UE, asigurându-se, în 2011, că Belgradul îi predă pe principalii acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.
