Scade populaţia Doljului

1
1646

Comunicatul de presă al Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, pe marginea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor –runda 2021- oferă un tablou sugestiv asupra mărimii populaţiei rezidente, structurarea acesteia pe localităţi, criterii etnice şi confesionale, stare civilă, nivelul de instruire absolvit, statutul activităţii curente. Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, amânat din cauza pandemiei, a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul organizat integral în format digital, desfăşurat, spune comunicatul, cu asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei depline a informaţiilor. Institutul Naţional de Statistică, împreună cu structurile sale teritoriale, mulţumesc populaţiei care a participat „în număr foarte mare” (nu în exclusivitate) la procesul de recenzare, acţiune desfăşurată cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi cel al ministerului de Interne, precum şi cel al primăriilor. E de acum târziu şi de-a dreptul inoperant să reproşăm totuşi slaba mediatizare, premergătoare întregii acţiuni, de o importanţă covârşitoare pentru fiecare localitate a ţării şi implicit pentru ţară, din motive pe care nu le mai reiterăm. Cu o populaţie recenzată, de aproape 600.000 de persoane (599.442), în scădere cu 61.102 locuitori faţă de recensământul din octombrie 2011, Doljul se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor ţării. De la această margine a lucrurilor, câteva observaţii pe marginea datelor din comunicatul menţionat îşi au justificarea lor. S-a accentuat fenomenul de îmbătrânire, vârsta medie a populaţiei rezidente crescând de la 41,8 ani (RPL 2011) la 43,2 ani (RPL 2021), încât faţă de media pe ţară vârsta medie a judeţului Dolj este mai mare cu 0,8 ani (42,4) ceea ce plasează judeţul, după acest criteriu, pe locul 29. Indicele de îmbătrânire (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste această vârstă care revine la 100 persoane tinere sub 15 ani) este de 133,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. În privinţa dinamicii demografice, comunele Malu Mare, Cârcea, Pieleşti, Gherceşti, de pe centura Craiovei, înregistrează sporuri notabile, după cum Siliştea Crucii (-361), Seaca de Pădure (-261), Gogoşu (-200), Botoşeşti Paia (-224) se situează la polul opus. Cea mai mare comună din Dolj rămâne Poiana Mare (9.047 locuitori) deşi a scăzut faţă de recensământul anterior cu 1693 persoane. Dintre oraşele judeţului, Filiaşiul cu 15.031 locuitori este considerat ca fiind „cel mai mare”. La polul opus oraşul Bechet cu 4.355 locuitori, faţă de 3.657 în 2011. Municipiul Craiova, reşedinţa judeţului are o populaţie rezidentă de 234.140 persoane, mai scăzută în comparaţie cu acum 10 ani cu 35.366 persoane, dar îşi păstrează gradul 1 şi implicit statutul de mare municipiu. Şi-au conservat dinamica demografică comunele Coşoveni, Vârtop şi Afunaţi. În privinţa etniei 94% din locuitorii Doljului s-au declarat români, urmaţi de rromi (5,7%) şi macedoneni (0,1%). Oarecum surprinzător, din populaţia rezidentă doar un procent de 49% reprezintă persoanele care au stare civilă legală de căsătoriţi. Nu au fost niciodată căsătoriţi 38,1% persoane. În privinţa populaţiei active -237.345 persoane- 216.163 sunt persoane ocupate şi 21.182 şomeri. La o privire de ansamblu se poate observa că populaţia aflată pe teritoriul României s-a redus la 19 milioane, după ce în 2011 fusese estimată la circa 20,12 milioane. Ceea ce frapează sunt dezechilibrele între cele trei grupe de vârstă: sub 15 ani, între 15-65 ani şi peste 65 de ani. În absenţa unei armonii între acestea, piramida vârstelor nu mai este nici măcar cilindru, fiindcă baza e foarte mică şi tendinţele riscă să genereze dezechilibre pe piaţa muncii. Destule alte detalii care se pot desprinde din comunicatul de presă al Direcţiei Judeţene de Statistică îndeamnă la reflecţie, şi cu precădere la prioritare politici menite să îmbunătăţească indicele demografic.

1 COMENTARIU

  1. Mie imi place istoria si imi plac si unele citatiuni legate de aspecte pe care ni le prezinta jurnalele zilelor noastre, domnule Cantar! In ceea ce priveste Doljul, nu credeti ca ar fi bine sa se aplice ceva din istoria antica a Romei? ,,Augustus impotriva celibatului: in ultimii ani ai Republicii romane, a avea sotie si copii parea ceva vulgar; celibatul era mult mai cochet. Ingrijorat de evoultia moravurilor si de dificultatea de a gasi soldati, Augustus a avut mai multe legi pronataliste, adoptate dintre care cea mai cunoscuta este LEX PAPIA POPPAEA(9 d.Hr.). Schema vizeaza consficarea mostenirii persoanelor singure si a cuplurilor fara copii in beneficiul famiilor” Sursa: ,,Istoria ideilor si politicilor populatiei, volumul VII,INED, 2006.
    Acum sa nu uitam si de ,,Identitatea lui Kaya”( Yoichi Kaya asta e un economist japonez nu gluma, cand ne spune de ce populatia e de vina pentru dioxidul de carbon ce apasa pe creierele palnetei noastre!) sau ,,ecuatie” cum ii spun alti stiintifici chisnovati. Cum zicea un alt stiintific argentiniano-canadian :CO2=CO2, adica adevarul e incontestabil…dar gol!(Mario Bunge). Lumea e in schimbare, domnule Cantar, inclusiv in Dolj!

Comments are closed.