O greşeală pe care prefectul de Dolj o putea evita

Marius Deca, prefectul de Dolj, trebuia să părăsească expectativa şi să-şi arate tot amatorismul de „înalt” funcţionar public, izvorât din profunzimea „pregătirii sale administrative”. La câteva zile după desfăşurarea alegerilor legislative, încheiate „cu bine”, adică pe sufletul companionilor ce au pus cârca la numirea sa, a decis renunţarea la acţiunea de anulare a mai multor dispoziţii ale primarului Craiovei, promovată de predecesorul său, Elena Costea, la Secţia contencios – administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj, privind demolarea unor chioşcuri amplasate pe domeniul public. Unele în deplină legalitate, altele nu. Demersul juriştilor Prefecturii Dolj, la îndemnul lui Marius Deca, era previzibil încă de la instalarea acestuia în funcţie, deşi puteau fi căutate soluţii mai subtile. Aşa cum se operează este o formă de neseriozitate juridică, pentru a nu spune mai mult. Marius Deca, persoană lipsită de anvergura potrivită, nu are treabă cu legislaţia ce tutelează administraţia publică locală, şi am mai spus asta. Nu e un capăt de ţară. Eroarea săvârşită e una care pune într-o proastă lumină, în primul rând, juriştii Prefecturii Dolj, ei fiind aceia care au argumentat cu temeinicie viza de nelegalitate a ex-prefectului Elena Costea la dispoziţiile primarului, opinând prin coroborarea prevederilor Legii nr. 215/2001, modificată, completată şi republicată cu cele ale Legii nr. 50/1991, republicată, că desfiinţarea unor astfel de construcţii provizorii era de competenţa Consiliului Local Municipal Craiova. Dacă punctul de vedere iniţial al juriştilor Prefecturii Dolj era incorect, asta trebuia să o decidă, în exclusivitate, instanţa de judecată, existând şi cale de recurs, cum se întâmplă în atâtea şi atâtea alte situaţii. Tentativa renunţării – cererea urmează să fie judecată la 18 decembrie a.c. – nu vine dintr-un prea plin etic şi pune într-o ipostază delicată pe juriştii Prefecturii Dolj, care au dat soluţia, cum spuneam, prin interpretarea sistemică a prevederilor legale în vigoare. Dar, până la urmă, pot cita şi ei din „marele” Augustin Zegrean de la CCR despre „măreţia dreptului”. Marius Deca a intrat „cu stângul pe tobă” în Prefectura Dolj, deşi el susţine că a fost liberal de sorginte penegistă, ca şi alţii, şi continuă să ţină cadenţa. Unii dintre cei care l-au cunoscut susţin că „ar fi băiat valabil”, deşi, din punctul nostru de vedere, preferabil ar fi să ştie carte. Şi nu ştie. Ambiguu, dar fără convingere, fidel şefilor, dar mai ales fără exces de loialitate, este „o soluţie”. Dar când ai înaintaşi pe Silviu Dumitru şi Eugen Georgescu şi care au mai fost, te poţi consola. Iar când priveşti ce parlamentari are Doljul, poţi merge pe străzile Craiovei cu pieptul bombat şi pălărie cu pană de struţ.