Belgia: Separatiştii flamanzi se gândesc deja la alegerile legislative

0
350

Bart De Wever

Alianţa neo-flamandă (NVA), condusă de liderul său Bart De Wever, prin câştigarea alegerilor municipale la Anvers, cu 38% din sufragii, a reuşit să detroneze pentru prima dată primarul socialist Patrick Janssens. Bart De Wever intenţiona ieri să negocieze un acord care să-i permită să devină primar. Cvasiinexistantă pe scena politică flamandă la precedentele alegeri municipale, Alianţa neo-flamandă a reuşit să „prindă” în toată Flandra. „Noi suntem noul partid al poporului” a explicat Bart De Wever, evocând „turnanta istorică”. NVA, potrivit rezultatelor provizorii, ar putea deveni primul partid în 16 din cele 24 de districte electorale flamande şi năzuieşte la o medie regională de 30%. În primul său discurs, Bart De Wever, depăşind problemele locale, s-a adresat partidelor francofone şi primului ministru socialist, valonul Ellio di Rupo. Pe care l-a rugat să-şi asume responsabilitatea angajării cu NVA a unor consultări privind instituirea unui sistem confederal, înaintea alegerilor legislative de anul viitor, care se anunţă un alt moment cheie în istoria ţării. „Noi nu putem aştepta anul 2014 pentru că ne găsim în faţa unui blocaj. Negocierile sunt cel mai bun punct de pornire” a explicat Philip Muyters, ministrul NVA al guvernului regional flamand. De partea francofonă, liderii acesteia au recunoscut succesul NVA dar ei opinează că este vorba de nişte alegeri locale, cum a declarat di Rupo. „Negocieri cu NVA? Noi avem deja încercări şi ele au eşuat”, a adăugat vicepremierul liberal Didier Reynders. Senator şi constituţionalist, centristul Francis Delperee descrie alegerile de duminică drept „un aperitiv”, care va fi urmat de un plan de rezistenţă în 2014. Şi în acel moment chestiunea statului federal ar putea fi din nou reluată. Afirmând, duminică seara, că taxele Guvernului di Rupo au fost susţinute „de o majoritate flamandă”, De Wever a dezvăluit o altă axă a strategiei sale pentru următoarele luni: el vrea să demonstreze că actuala coaliţie, condusă de un valon, este costisitoare pentru populaţia flamandă şi ameninţă bunăstarea acesteia. Faptul că cele trei partide neerlandofone prezente la nivelul federal vor încerca să nege îl va obliga pe di Rupo să procedeze la o nouă operaţiune bugetară în săptămânile următoare. Sentimentul că flamanzii nu vor să plătească pentru valoni şi Bruxelles există. Dar marile reforme socio-economice sunt necesare, a comentat Didier Reynders, confirmând astfel că în tabăra francofonă nu există unanimitate în privinţa contracarării intenţiei de independenţă a flamanzilor. Ceea ce trebuie reţinut în egală măsură după alegerile de duminică este faptul că cele trei partide neerlandofone prezente în guvernul federal au rezistat atacului NVA. Şi, mai mult, ceea ce au realizat au făcut în detrimentul extremei drepte (Vlaams Belang).