Farsa alegerilor, moravuri sociale, caractere minimale, compromisuri morale… O lume de impostori, de escroci, de depravaţi şi de naivi… Nu, nu este cazul să vă înfuriaţi, măcar de data aceasta! Ci să vă destindeţi şi să vă amuzaţi, căci – deşi se transpune incredibil în contextul actualei perioade – vorbim de lumea lui Caragiale, adusă în scenă, cu umor şi măiestrie, pentru o săptămână, de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. Programul de spectacole organizat de instituţie – integrat Anului Caragiale 2012, în care marcăm împlinirea a 160 de ani de la naştere şi centenarul morţii celui mai important dramaturg din literatura română – este unul ofertant.
„O scrisoare pierdută”, „D-ale carnavalului”, „Năpasta”, „O noapte furtunoasă” şi „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” – toate aflate în repertoriul permanent al Naţionalului craiovean, apoi spectacolul de statui vivante al Teatrului „Masca” şi cel de teatru coregrafic „D’ale noastre” adus de Teatrul „I.L. Caragiale” din Bucureşti, plus reprezentaţia lui Tudor Gheorghe „Nu se poate cu de toate”, conferinţa criticului literar Dan C. Mihăilescu „I.L. Caragiale: aliatul perfid sau duşmanul complice?” şi expoziţia „Caragiale văzut de caricaturiştii lumii” sunt câteva dintre evenimentele pe care le puteţi alege începând de mâine şi până duminică.
„Eu îl bănuiesc pe Caragiale de genialitate, pentru că numai scriitorii geniali pot să intuiască evoluţia locului şi a neamului lor cu multă vreme înainte! (…) Nu pot să mă plictisesc de Caragiale, ştiu mare parte din piesele lui pe dinafară!”, afirmă Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional din Craiova, aflat la al 20-lea spectacol după scrierile dramaturgului pe care îl realizează în cariera sa regizorală. Este vorba despre „O scrisoare pierdută”, care va avea premiera sâmbătă, 13 octombrie, şi care reprezintă cea de-a cincea variantă a piesei pusă în scenă de acesta la Craiova. Dacă în prima, din stagiunea ’73-’74, rolul lui Tipătescu îi revenea lui Ilie Gheorghe, de această dată regizorul Mircea Cornişteanu i l-a oferit actorului Claudiu Bleonţ. Ca un alt detaliu – deloc lipsit de importanţă – privind „O scrisoare pierdută”, însuşi I.L. Caragiale a condus repetiţiile la prima montare de la Craiova, oraş pe care l-a îndrăgit şi în care marele dramaturg a venit de patru ori.
Poftiţi, aşadar, la teatru în această săptămână şi profitaţi de integrala pieselor caragialiene oferită de Naţionalul craiovean (în istoria instituţiei, doar una a mai avut loc, în anii ’80), de reprezentaţiile actorilor invitaţi, de întâlnirea cu personalităţi din lumea teatrală şi literară românească. Spectacolele se vor juca în ambele săli ale TNC, iar biletele se găsesc la agenţia instituţiei (tel. 0251.413.677), la preţuri cuprinse între 20 şi 50 de lei.
- Mâine, 9 octombrie, ora 18.00, Sala „Ion D. Sîrbu”: NĂPASTA, de I.L. Caragiale (durata: 80 de minute) – Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Preţuri bilete: 20, 25 şi 30 de lei.
Montat la Craiova, în urmă cu zece ani, de regizorul Kincses Elemer, în scenografia Liei Dogaru, spectacolul – a cărui premieră a avut loc pe 22 noiembrie 2002 – îi are în distribuţie pe Constantin Cicort (Dragomir), Nataşa Raab (Anca), Tudorel Petrescu (Gheorghe) şi Valentin Mihali (Ion). «E cel mai vechi spectacol din Integrala Caragiale prezentată acum de Naţionalul craiovean. Un spectacol care rezistă, se află de ani buni în repertoriul nostru permanent. Pentru că, pe lângă faptul că e bun, este şi solicitat, în special şcoli, care îi aduc pe elevi să-l vadă. Măcar să-l vadă, pentru că evident că mulţi nu citesc piesa, aşa cum nu citesc nici „O scrisoare pierdută”», spune directorul TNC, Mircea Cornişteanu.
- Mâine, 9 octombrie, ora 18.00, Sala „Amza Pellea”: D’ALE NOASTRE (durata: o oră şi 20 de minute, fără pauză) – Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti. Preţuri bilete: 40 şi 50 de lei.
Un spectacol excepţional despre lumea personajelor lui Caragiale, în regia şi coregrafia lui Gigi Căciuleanu şi scenografia Corinei Grămoşteanu, dansat de tineri actori, membri ai trupei „Gigi Căciuleanu Romania Dance Company”: Ramona Bărbulescu, Rasmina Călbăjos, Alexandru Călin, Lari Giorgescu, Ştefan Lupu, Ioana Macarie, Ioana Marchidan, Cristian Nanculescu, Adrian Nour, Vanda Ştefănescu şi Istvan Ţeglaş. Un spectacol ce întrupează un vis mai vechi al maestrului, rescriind în insolitul limbaj al „teatrului coregrafic”, pe care el îl practică, tipologii şi relaţii definitorii pentru opera lui Caragiale. „D’ale noastre” – a cărui premieră a avut loc la Naţionalul bucureştean pe 15 iunie a.c. – va deschide cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti, care se va desfăşura în perioada 26 octombrie – 4 noiembrie a.c.
- Miercuri, 10 octombrie, ora 18.00, Sala „Ion D. Sîrbu”: CONU LEONIDA FAŢĂ CU REACŢIUNEA, de I.L. Caragiale (durata: 70 de minute) – Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Preţuri bilete: 20, 25 şi 30 de lei.
Spectacolul de comedie după textul lui I. L. Caragiale a fost prezentat în premieră pe 16 aprilie 2011, fiind rezultat al unui proiect destinat tinerilor regizori. Ies la rampă actorii Mirela Cioabă (Efimiţa), Dan Cornescu (Leonida) şi Monica Ardeleanu (Safta), cărora li se alătură Anca Ţecu, Dragoş Teodorescu, Andreea Gheorghe, Ruxandra Radu, Cosmin Dolea, Mihaela Nicolae şi Emy Guran. Regia este realizată de Diana Dragoş, scenografia de Adriana Dinulescu, iar coregrafia – de Laurenţiu Nicu.
- Miercuri, 10 octombrie, ora 19.00, Sala „Amza Pellea”: NU SE POATE CU DE TOATE – recital susţinut de Tudor Gheorghe. Biletele s-au epuizat.
Spectacolul lui Tudor Gheorghe cu poezia lui Caragiale „Pe un franc poet” se încheia cu un catren: „Pe adresa dumitale nu prea vin din Iaşi parale, Caragiale”. Răspunsul: „Am destule festivale”. Morala: nu se poate cu de toate! „Spectacolul meu este un gest de cultură. (…) Este continuarea unei reprezentaţii care mi-a fost interzisă în anii ’70”, spune Tudor Gheorghe.
Artistul mărturiseşte că tocmai lumea înconjurătoare şi actualitatea vieţii l-au îndreptat spre poezia şi textele lui Caragiale, care, prin genialitatea sa, a rămas valabil în timp. „Am luat texte periodice din Moftul Român, din publicistica lui Caragiale, din proza pe care a scris-o… Nu lipsesc nici poemele în proză”, a dezvăluit acesta. Artistul promite un spectacol bazat doar pe textul suficient de sugestiv: „Fără trucuri exterioare, fără invenţii, fără farafastâcuri… Textul domnului Caragiale trebuie doar să fie spus. Nu se interpretează! De aceea va fi un şoc, pentru că eu voi spune textele lui Caragiale aşa cum le spun pe cele ale lui Sorescu. Nu trebuie să faci absolut nimic. De ce trebuie să joci teatru? Să te strâmbi?”, declară Tudor Gheorghe.
Maestrul va fi acompaniat de Orchestra „Iunion”, iar orchestraţia va fi asigurată, ca de obicei, de Marius Hristescu. Recitalul „Nu se poate cu de toate” va fi susţinut şi pe scena Sălii Palatului din Bucureşti, pe data de 21 octombrie a.c.
- Joi, 11 octombrie, ora 18.00, Sala „Ion D. Sîrbu”: CARAGIALE XXI-22 – Teatrul „Jean Bart” din Tulcea. Preţuri bilete: 20, 25 şi 30 de lei
Un spectacol bazat pe scrieri ale lui Caragiale, altele decât cele dramaturgice, în regia lui Bogdan Cristian Drăgan, cu Nelu Serghei şi Anca Dinu în distribuţie.
- Joi, 11 octombrie, ora 19.30, Sala „Amza Pellea”: O NOAPTE FURTUNOASĂ, de I.L. Caragiale (durata: 90 de minute) – Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Preţuri bilete: 20, 25 şi 30 de lei.
«Spectacolul de la Craiova este un gest necesar, cu atât mai mult în cadrul Anului Caragiale, în primul rând pentru că, pe de o parte, dezvăluie modul în care Caragiale reflectă lumea actuală şi, pe de altă parte, despre felul în care lumea actuală îl „citeşte” pe Caragiale», scria Monica Andronescu în „Adevărul literar şi artistic” după premiera care a avut loc la jumătatea lunii noiembrie a anului trecut.
Dau viaţă personajelor din piesa caragialiană actorii Ion Colan (Jupân Dumitrache), Valentin Mihali (Nae Ipingescu), Cerasela Iosifescu (Veta), Cătălin Băicuş (Chiriac), George Albert Costea (Rică Venturiano), Raluca Păun (Ziţa), Dragoş Măceşanu (Spiridon). Regia este semnată de Mircea Cornişteanu (căruia îi aparţine şi ilustraţia muzicală), iar scenografia, de Lia Dogaru.
Spectacolul „O noapte furtunoasă” este invitat la ediţia a XXII-a a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti, urmând a fi prezentat, în cadrul secţiunii „Al matale, Caragiale…”, pe data de 3 noiembrie a.c., ora 18.00, în sala mare a TNB.
- Vineri, 12 octombrie, ora 20.00, foaier: SPECTACOL DE STATUI VIVANTE după „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale – Teatrul „Masca” din Bucureşti. Preţuri bilete: 30 de lei; pentru elevi, studenţi şi pensionari – 15 lei.
Vor purta publicul prin lumea plină de farmec a personajelor lui Caragiale George Pupăză, Sebastian Ghiţă, Iulia Dumitru, Alexandru Floroiu, Mădălin Mladinovici, George Ivu, Bogdan Angelescu, Mihai Hurduc, Eugen Fetescu, Antonio Mincă, Andrei Drăgulescu, Răzvan Teodorescu şi Aurel Sorin Sandu. Scenariul şi regia sunt realizate de Mihai Mălaimare, totodată directorul Teatrului „Masca”, scenografia îi aparţine lui Sergiu Chihaia, iar muzica este compusă de Răzvan Diaconu. O lume magică, personaje ce vor impresiona publicul prin spectaculozitatea lor, de care bucureştenii s-au bucurat la început de iunie, cu prilejul celei de-a II-a ediţii a Festivalului Internaţional de Statui Vivante, organizat de Teatrul „Masca”, împreună cu artişti din Italia, Olanda, Germania, Marea Britanie, în Parcul Herestrău. Evenimentul a stat sub semnul Anului Caragiale, având ca motto fraza „Simţ enorm şi văz monstruos”.
„O scrisoare pierdută” în România anului 2012
- Sâmbătă, 13 octombrie, ora 19.00, Sala „Amza Pellea”: O SCRISOARE PIERDUTĂ, de I.L. Caragiale – Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Preţuri bilete: 30 şi 40 de lei.
După două avanpremiere, prezentate pe 2 şi 3 octombrie a.c., Teatrul Naţional din Craiova vă invită la premiera oficială a spectacolului „O scrisoare pierdută”, în regia lui Mircea Cornişteanu şi scenografia Klarei Labancz, prima din stagiunea 2012-2013. Totodată, al 20-lea spectacol după scrierile dramaturgului pe care Mircea Cornişteanu îl realizează în cariera sa regizorală şi cea de-a cincea montare la Craiova a acestei piese, cea dintâi având loc în stagiunea ’73-’74.
Ce aduce ea nou? «Este un spectacol al anului în care se petrece vizionarea lui. Acţiunea din „O scrisoare pierdută” se desfăşura în anul în care avea loc premiera. Cred că dacă s-ar fi scris astăzi piesa, s-ar fi făcut un spectacol aşa cum l-am făcut, permiţându-mi câteva extrem de mici modificări în text: în loc să spun „telegraf” am spus „fax”, în loc să spun „familia mea de la ’48” am spus „familia mea de la ’89”. „Familia mea de la ’48” avea exact distanţa istorică între anul petrecerii acţiunii „Scrisorii pierdute” de pe vremea lui Caragiale ca şi distanţa pe care o avem noi în 2012 faţă de evenimentele din ’89. În plus, şi noi avem în discuţie Europa, dar avem şi ambele tipuri de reacţie faţă de Europa care existau şi în vremea lui Caragiale: unii privesc către ea cu speranţă, alţii spun: să ne mai lase în pace! Noi de ce să nu avem faliţii noştri? Anglia îşi are faliţii săi, Franţa la fel, până şi Austria îi are! Numai noi, nu? Însă România chiar era atunci în Europa, fără să fie cuprinsă în vreo organizaţie suprastatală, fără să fie nevoită să asculte de directive pornite de la guvernul european, iar leul românesc era la fel de tare ca orice altă valută europeană», explică Mircea Cornişteanu.
Dacă în prima variantă a spectacolului, prezentată la Naţionalul craiovean în stagiunea ’73-’74, rolul lui Tipătescu îi revenea lui Ilie Gheorghe, de această dată regizorul i l-a oferit actorului Claudiu Bleonţ, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, care îl „împarte” cu mai tânărul Marian Politic, de la TNC. Desigur, nu întâmplător l-a ales: «Tipătescu este rolul cel mai ingrat al acestui spectacol. Cu toate că prezenţa lui pe scenă este cea mai amplă, în toate montările a fost condamnat să aibă cel mai puţin succes. E mult mai uşor să faci din Cetăţeanul turmentat un personaj atractiv pentru public, la fel din Dandanache … Dar pentru Tipătescu e nevoie de un actor care, după părerea mea, să aibă şi o dimensiune ludică specială, aşa cum o are, cred, Claudiu Bleonţ. În plus, este şi o garanţie de succes de public, pentru că este vedetă, îl ştie lumea şi din marile filme în care a jucat, unde a fost un actor de prima mână, ca şi din toate măscările pe care le face pe la televiziuni», a declarat Cornişteanu.
Singurul însă – în cele câteva zeci de variante ale „Scrisorii” pe care le-a putut vedea de-a lungul timpului – care a reuşit să facă din Tipătescu un personaj de neuitat a fost Toma Caragiu, mărturiseşte regizorul. «Dar el avea genialitate rostirii, avea o intuiţie fabuloasă în a spune replici anoste, la prima vedere, într-un fel pe care nimeni nu-l poate nici egala, nici defini, avea talent, har de la Dumnezeu… A făcut din Tipătescu, într-adevăr, unul din personajele principale şi de neuitat ale piesei», consideră acesta.
Mircea Cornişteanu s-a declarat încântat nu numai de calităţile actoriceşti ale lui Claudiu Bleonţ, ci şi de cele umane: «E un exemplu de generozitate. Să-l vedeţi cum repetă alături de Marian Politic şi cum îl ajută, fără nici o urmă de invidie sau de reticenţă. E un om generos, un om modest, în ciuda faptului că e vedetă şi că îl opreşte lumea pe stradă», a mărturisit regizorul. Acesta a dezvăluit şi faptul că Bleonţ „s-a îndrăgostit de Craiova”, „pentru că, teatral vorbind, e un loc binecuvântat, cum n-a mai întâlnit de foarte multă vreme”, şi că ar dori să fie distribuit şi în alte spectacole ale Teatrului Naţional „Marin Sorescu”.
Alături de Claudiu Bleonţ, premiera de sâmbătă îi va scoate la rampă pe Ilie Gheorghe (Trahanache), Cerasela Iosifescu (Zoe), Valer Dellakeza (Dandanache), Valentin Mihali (Farfuridi), Constantin Cicort (Pristanda), Nicolae Poghirc (Cetăţeanul), Adrian Andone (Brânzovenescu), George Albert Costea (Caţavencu), Ştefan Cepoi (Ionescu), Ştefan Mirea (Popescu), Tudorel Petrescu (Un fecior), Raluca Păun (Un bodyguard).
«În această a cincea variantă a „Scrisorii pierdute” am descoperit lucruri la care nici nu mă gândisem mai-nainte, tocmai pentru că există o bogăţie de nuanţe şi de intenţii pe care numai marile opere le au. Din cauza asta ele pot fi puse în scenă în mii de variante, pentru că descoperă fiecare în ele o lume, pentru că ele se adresează omului în mod diferit, în funcţie de epocile istorice, pentru că trăsăturile general-umane rămân neschimbate, numai că se schimbă conjuncturile. Când ai la dispoziţie tehnologia anului 2012 te manifeşti altfel ca ticălos, hoţ, curvă, ca politician… Evident, trebuie ţinut cont de evoluţia gustului public, de gradul de percepţie a teatrului». (Mircea Cornişeanu)
«Spectacolul are atât de multe echivalenţe cu lumea noastră de astăzi încât este absolut uluitor! Eu îl bănuiesc pe Caragiale de genialitate, pentru că numai scriitorii geniali pot să intuiască evoluţia locului şi a neamului lor cu multă vreme înainte. Cred că I.L. Caragiale este mai important, nu numai pentru literatura română, ci şi pentru naţia română, decât Eminescu. E părerea mea… Nu pentru că e faimos, ci pentru că a avut intuiţia să descopere mai multe dimensiuni ale sufletului românesc decât Eminescu. A coborât, cred, mai profund în esenţa omului care vieţuieşte prin locurile astea. După gustul meu, Caragiale este omul nepereche al literaturii române. Foarte aproape, fără îndoială, de Eminescu». (Mircea Cornişteanu)
- Duminică, 14 octombrie, ora 11.00, Sala „Ion D. Sîrbu”: ÎNTÂLNIRILE SPECTACTOR – „I.L. Caragiale: aliatul perfid sau duşmanul complice?” – invitat Dan C. Mihăilescu. Preţuri bilete: 15 lei; pentru elevi, studenţi, pensionari – 10 lei.
Critic şi istoric literar, Dan C. Mihăilescu este cunoscut publicului larg în special prin emisiunea „Omul care aduce cartea”, pe care o realizează la ProTV din anul 2000. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română (secţia română-franceză) a Universităţii Bucureşti (1972-1976) şi a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (1980-2003), secretar de redacţie la Revista de istorie şi teorie literară (1983-1986), editorul suplimentului Litere, arte, idei (LAI) al ziarului Cotidianul (1991-1996 şi 2001-2004). Este autor a numeroase cronici literare, în revistele Transilvania (1984-1989), 22 (1994-2000), Ziarul de duminică, supliment al Ziarului financiar (2000-2006), Idei în dialog. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1982 pentru debut şi 1999 pentru traducerea integrală a dramaturgiei lui Eugène Ionesco. Dan C. Mihăilescu se va afla la Craiova, pe parcursul Săptămânii Caragiale, împreună cu soţia sa, Tania Radu, până nu demult vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR).
- Duminică, ora 19.00, Sala „Amza Pellea”: D-ALE CARNAVALULUI, de I.L. Caragiale – Teatrul Naţional „Marin Sorescu”. Preţuri bilete: 20, 25 şi 30 de lei.
Una dintre cele mai recente premiere ale Naţionalului craiovean, prezentată pe 10 mai a.c., spectacolul regizat de Alexandru Berceanu îi are în distribuţie pe George Albert Costea, Constantin Cicort, Adrian Andone, Nicolae Poghirc, Cătălin Băicuş, Dan Cornescu, Ştefan Mirea, Iulia Colan, Romaniţa Ionescu, Corina Druc, Geni Macsim, Ana Rusu, Simona Călin, Tudorel Petrescu, Sara Ciuciulete, Alin Călinescu, Mircea Tudosă, Bruno Noferi, Mihaela Nicolae, Carmen Ciocionică şi Andrei Dunaev. Decorurile sunt realizate de Viorel Penişoară Stegaru, costumele – de Adriana Dinulescu, iar muzica îi aparţine Adei Milea.
