Craiova – în Evul Mediu la fotbal

Doljul poate rămâne fără echipă în primele 3 divizii, ca niciun alt judeţ din România

La începutul anilor 90 Craiova pretindea titlul de capitală a fotbalului românesc. Cu Ştiinţa campioană, cu Electroputere în cupele europene, cu 2 echipe în Divizia B şi multe altele în Divizia C, Bănia era o piramidă fotbalistică, centrele de copii şi juniori putând alimenta întreaga regiune Oltenia, ba chiar şi alte meleaguri. În 2012, Craiova a ajuns în extrema cealaltă, urmând să nu mai aibă nicio echipă de fotbal în primele 3 eşaloane. Lipsa investitorilor şi neimplicarea autorităţilor sunt cauzele principale ale penuriei de fotbal în Dolj, singurul judeţ din ţară care nu ar avea echipă de fotbal în primele 3 ligi.

Universitatea nu revine, altă echipă nu se face

Toată lumea aşteaptă revenirea Ştiinţei, însă patronul acesteia nu dă vreun semn că ar vrea să o înscrie în Liga a II-a şi că ar fi capabil să o susţină. Cum nu pune în discuţie nici cedarea ei către un finanţator potent financiar, declarând-o bun al propriei familii, „Universitatea va fi a copiilor, copiilor, copiilor mei”, şanse să revedem Ştiinţa pe teren sunt doar în mintea  optimiştilor incurabili. În aceste condiţii, singura şansă ca fotbalul să supravieţuiască în Bănie este înfiinţarea unui club al oraşului. Astfel de proiecte au început să prindă viaţă în ultima vreme peste tot în ţară, după ce patronii nu au fost capabili să mai susţină echipele ori le-au afectat grav imaginea, astfel încât autorităţile s-au implicat pentru a asigura continuitatea fenomenului pe plan local. Dacă noul primar al Timişoarei s-a implicat imediat pentru resuscitarea lui Poli, trecând-o în „patrimoniul” local fără a se ascunde în spatele unei anumite directive UEFA, la Craiova toată lumea vrea fotbal, cu excepţia celor care îl pot înlesni. La Primărie au venit zilele trecute înşişi actorii principali – fotbaliştii, care s-au arătat dispuşi să joace chiar gratis o perioadă, doar să existe fotbal în Bănie. Primarul nou-ales, Lia Olguţa Vasilescu, i-a îndemnat să discute cu patronul Universităţii, Adrian Mititelu, însă toată lumea ştie că acesta nu-şi mai permite să susţină un club de fotbal, nici măcar unul de ligă inferioară. De altfel, Mititelu a şi condamnat iniţiativa jucătorilor, acuzându-i că sunt trimişi de şeful LPF, Dumitru Dragomir!

Olguţa Vasilescu sondează microbiştii

Aceeaşi Olguţa Vasilescu a precizat că va întreba şi chestiona şi galeria în privinţa oportunităţii înfiinţării unei echipe a oraşului, însă grupările galeriei nu însumează mai mult de 150-200 de persoane, ca membri recunoscuţi, ceea ce nu le face nici pe departe reprezentative pentru a exprima dorinţa zecilor de mii de microbişti din Bănie. Astfel, Lia Olguţa Vasilescu va recurge la un sondaj printre craioveni, întrebându-i dacă vor Universitatea Craiova sau o altă echipă. Evident întrebarea pusă astfel este una imbecilă, fiindcă toată Craiova şi chiar toată ţara vrea Ştiinţa înapoi în fotbal, numai că acest lucru depinde de toanele, interesele sau forţa financiară ale unui singur om. Până când Mititelu îşi va termina meciurile prin sălile de judecată sau până când va face rost de banii necesari finanţării echipei vor mai trece ani buni, iar dacă va reveni în fotbalul românesc, Universitatea va începe din Liga a IV-a, în cel mai bun caz. Între timp, ce face Craiova cu fotbalul? Microbişti sunt puzderie, fotbaliştii se autopropun, locul în Liga a II-a aşteaptă, centrul de copii şi juniori produce, „Şcoala Gică Popescu” şi-a oferit şi ea ajutorul, atunci ce mai aşteaptă Craiova? Ce sens mai are Centrul de Copii şi Juniori aflat în subordinea Consiliului Judeţean Dolj dacă Bănia nu mai are pentru cine să producă? Generaţia care a terminat junioratul în vara aceasta, una redutabilă în viziunea multor antrenori din sectorul juvenil, se anunţă deja acontată de alţii, de la Pandurii şi până la Juventus Bucureşti divese cluburi înfruptându-se din produsele Craiovei. Aşadar, banii doljenilor intră în Centrul de Copii şi Juniori, iar fotbaliştii reprezintă alte oraşe.

Record negativ: nicio echipă în primele 3 ligi

În sezonul trecut, cea mai mai bine clasată echipă a Craiovei în ierarhia fotbalului românesc a fost Prometeu Craiova, care însă a retrogradat în Liga a IV-a. De acolo a promovat, în urma unui baraj dramatic din toate punctele de vedere, CS Apă Craiova, însă formaţia care îşi desfăşoară meciurile pe arena „Oltenia”, de lângă fostul Combinat Doljchim, este aproape de o mutare în Balş. Din localitatea aflată la 25 de km de Craiova s-a resimţit mai mult interes şi oricum, în condiţiile schimbării conducerii Regiei de Apă Craiova, nu mai există preocupare pentru această echipă. Mai mult, Ghecon Lăpuşata, echipa importată de Calafat, oraşul de baştină al lui Gică Popescu, a retrogradat şi ea din Liga a III-a după singurul sezon petrecut în urbea de la Dunăre, Doljul devenind astfel parcă un tărâm blestemat pentru fotbal. Chiar şi pentru una dintre echipele importante ale eşalonului judeţean, FC Podari, se preconizează sucombarea, deşi a fost una dintre candidatele la promovare în ultimii ani.

Restul Olteniei e pe val

În vreme ce Craiova fotbalistică pare să fi ajuns deja la capătul toboganului, Oltenia susţine tot mai mult fotbalul. Gorjul are Pandurii în Liga I şi mai multe echipe miniere în Liga a III-a, Vâlcea are două echipe în Liga a II-a: CSM şi Damila Măciuca, după ce a cosmetizat stadionul „Municipal”, Mehedinţiul a promovat cu fosta Gaz Metan CFR Craiova în Liga I, pe când în judeţul Olt, noua echipă a oraşului îşi propune promovarea în Liga I, iar FC Caracal s-a întărit serios pentru promovarea în Liga a II-a.

***

Oraşe în care municipalitatea deţine, în parte sau integral, echipe de fotbal: Liga I – Iaşi,  Severin, Piatra Neamţ, Bistriţa, Chiajna, Galaţi (după ce Marius Stan a devenit primar); În Liga a II-a: Brăila, Bacău, Constanţa, Mangalia, Slatina, Târgovişte, Râmnicu Vâlcea. În Liga a III-a: Piteşti (SCM Argeşul).

***

Nicolae Robu, primarul Timişoarei, după transformarea lui ACS Recaş în Poli Timişoara: „ACS Poli Timişoara va fi o structură care va avea spiritul Timişoarei şi spiritul Politehnicii, aşa trebuie să înţelegem lucrurile. Orice om cu suflet de polist are loc în această structură. Vrem introducerea sistemului socios, cu cel puţin 10.000 de oameni care plătesc 100 de euro pe an şi această sumă le asigură loc rezervat pe stadion la toate meciurile. Aşa plecăm de la cel puţin un milion de euro şi aşa aş vrea să funcţionăm”