Sprijinul financiar, constant în ultima vreme, acordat de Consiliul Judeţean Dolj a făcut ca Muzeul Olteniei din Craiova să organizeze anual ample campanii arheologice, atât la Cioroiu Nou, cât şi la Desa şi, mai nou, în localitatea Răcarii de Jos din comuna Brădeşti. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar investiţia din 2012, de 150.000 de lei – sumă dublă faţă de anii trecuţi – îi susţine şi îi motivează şi mai mult pe arheologi. După Cioroiu Nou, aceştia încearcă să pună în circuitul turistic al doilea monument arheologic vizitabil din judeţul Dolj: castrul roman de la Răcarii de Jos. Au început aici reconstituirea bastionului de pază şi supraveghere, iar săpăturile au scos la iveală diverse fragmente de cărămizi, ceramică, os şi metal. În paralel, specialişti de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca realizează scanarea geofizică tridimensională a terenului, pentru a vedea ce „ascunde” situl. Săpăturile vor fi încheiate săptămâna viitoare, arheologii Muzeului Olteniei urmând să se mute, de la jumătatea acestei luni până la final de august, la Cioroiu Nou, apoi la Desa.
Castrul roman de la Răcarii de Jos – în curând obiectiv turistic
Campania arheologică 2012 a Muzeului Olteniei a debutat la 1 iunie, în castrul roman de la Răcarii de Jos. Săpături pe acest şantier au fost realizate, în perioada 2003-2010, împreună cu specialişti ai Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, însă de anul trecut situl a trecut în proprietatea Primăriei Brădeşti şi în exploatarea exclusivă a Muzeului Olteniei. Dată fiind importanţa lui, prin vestigiile descoperite aici, şi accesibilitatea, prin situarea în vecinătatea Gării CFR şi a principalei artere de circulaţie – E 70, la numai 30 km de Craiova şi 6 km de Filiaşi, reprezentanţii celor două instituţii încearcă transformarea lui într-un monument arheologic vizitabil, al doilea în Dolj, după Cioroiu Nou.
«Anul acesta ne-am propus, în premieră faţă de anii trecuţi, beneficiind şi de sprijinul financiar din partea Consiliului Judeţean Dolj, să mergem pe două direcţii – una de cercetare propriu-zisă, de săpături, şi alta de realizare a unei conservări primare a ruinelor castrului, mai bine zis a temeliilor zidului exterior, în încercarea, în timp, de a face din acest monument arheologic şi un obiectiv turistic. Sunt câteva elemente care avantajează foarte mult acest sit arheologic pentru a deveni, în anii următori, obiectiv turistic. Insistăm cu această conservare primară tocmai pentru a arăta publicului aflat în tranzit prin zonă că avem şi monumente arheologice vizitabile importante», a precizat directorul Muzeului Olteniei, arheologul Florin Ridiche.
Scanarea geofizică, realizată de specialişti de la Universitatea din Cluj-Napoca
Ca şi anul trecut, cercetările sunt realizate la Răcarii de Jos de arheologul Dorel Bondoc, căruia, sub soarele toropitor al lui Cuptor, îi dau o mână de ajutor câţiva localnici. «În 2011 luam în primire un maidan, un câmp plin de buruieni şi de gunoaie. După două campanii lăsăm în urmă un câmp curat, cosit, scanat prin metode non-invazive şi cu bastionul de pază şi supraveghere, din colţul de nord-vest, în bună măsură conservat primar. Sperăm pe viitor şi într-o restaurare măcar parţială, astfel încât în cel mai scurt timp acest monument să poată fi vizitabil», a menţionat arheologul.
Dorel Bondoc susţine că, „în mare măsură, săpăturile de-aici au răspuns aşteptărilor de dinainte de începere”, şi pentru că norocul a fost de parte sa, şi pentru că „acest castru se încadrează în tipologia specifică arhitecturii militare romane”. De un real ajutor îi sunt însă tehnicile moderne: scanarea geofizică, realizată chiar în aceste zile de specialişti din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
«De obicei, săpăturile anuale se execută pe suprafeţe foarte mici, în primul rând din cauza finanţării, dar şi pentru că se sapă încet, cu şpaclul, cu lopata, cu hârleţul… Aşadar, e foarte dificil să ne dăm seama cum arată în ansamblul lui un sit arheologic, mai ales unul de dimensiunile celui de la Răcarii de Jos. Aşadar, cu ajutorul metodelor geofizice – ultimele folosite, din America până în Orient –, reuşim în timp real să aflăm date de pe suprafeţe foarte mari, deşi nu perfecte, nu întotdeauna de foarte mare detaliu, pentru că uneori depinde de teren. Spre exemplu, aici putem să ne facem o idee de întreaga organizare internă a fortificaţiei – zidurile clădirii comandamentului, drumurile cele mai importante din interiorul castrului, porţile, barăcile unde erau cazaţi soldaţii etc. În două-trei zile am aflat planul castrului. Apoi, cu ajutorul celeilalte metode pe care o folosim, radar sau georadar, aflăm detaliile mult mai precise, adică inclusiv încăperile din clădirea comandamentului», a explicat Felix Marcu, arheolog la Universitatea clujeană. Scanarea se realizează, în prezent, doar pe suprafaţa castrului, însă „ideal ar fi să fie radiografiată şi zona din jur, pentru că acolo existau aşezări civile”, a adăugat acesta.
Luna aceasta se reiau săpăturile şi la Cioriu Nou şi Desa
Săpăturile de la Răcarii de Jos se vor încheia săptămâna viitoare, mai precis pe 10 iulie, de la jumătatea acestei luni până la final de august urmând să se reia cercetările pe şantierul de la Cioriou Nou (comuna Cioroiaşi), unde se află una dintre cele mai mari aşezări urbane romane din Oltenia. „Concret, pe aliniamentul vechilor edificii vom desfăşura o suprafaţă de mari dimensiuni în vederea adâncii ei şi punerii în evidenţă a respectivelor edificii», a precizat Dorel Bondoc. La sfârşitul lui iulie se va deschide campania arheologică şi în comuna Desa.
„Şi la Cioroiu Nou, precum şi la Desa vom continua această dublă campanie – de cercetare arheologică şi de realizare a conservării primare, pentru a transforma aceste monumente arheologice în obiective turistice”, a mai spus directorul muzeului craiovean, Florin Ridiche.
Dorel Bondoc, arheolog – Muzeul Olteniei: «În afară de reconstituirea bastionului, săpătura arheologică de la Răcarii de Jos s-a concretizat în degajarea pământului depus în urma dărâmăturilor, în executarea de sondaje perpendiculare pe zidul de incintă, pentru că nu poţi săpa pe lângă un zid de castru, ci numai transversal, numai intersectându-l cumva, după care am demontat martorii de pământ. Odată cu asta s-a prelevat materialul de construcţie antic, care a fost pus de-o parte şi folosit la această restaurare, această conservare primară. De asemenea, am procurat calcar de undeva din judeţul Vâlcea, dintr-o carieră specială, astfel încât să folosim o materie primă cât mai aproape de cea originală, să fim cât mai aproape de realitatea antică a acestui monument. Nu în ultimul rând, s-a procedat la prelevarea de obiecte arheologice. Între acestea: fragmente de cărămizi purtând amprente umane sau de animale, ceramică de uz casnic, oase de animale şi fragmente de obiecte de metal».
- Situl istoric existent la Cioroiu Nou (unde primele cercetări au avut loc în 1938, sub coordonarea lui C. S. Nicolăescu-Plopşor şi Dumitru Tudor, fiind reluate în 2000 de arheologul Dorel Bodoc) ar putea adăposti ruinele Malvei, fosta capitală romană a Daciei Malvensis, căutată de sute de ani, teoria continuând să fie „alimentată” de sutele de descoperiri făcute aici.
- Începute încă din 2001, cercetările făcute în punctele „La Ruptură” şi „Castraviţa”, situate pe malul Dunării, în dreptul localităţii Desa, au scos la iveală vestigii importante. Între acestea, şi primul tezaur monetar de aur din Oltenia, descoperit cu prilejul campaniei arheologice din vara anului trecut. Acesta cuprinde 75 de monede de 24 K, datate la sfârşitul secolului al XIX-lea şi evaluate la aproximativ 150.000 de euro.
