Dreapta conservatoare greacă a sosit în frunte, la alegerile legislative, duminică, 17 iunie a.c., însă pentru a guverna are nevoie imperioasă de o coaliţie care să regrupeze partidele favorabile continuării politicii de austeritate. Noua Democraţie (ND) a obţinut 29,66% din voturi după numărarea a 99% din buletine. Acest scor îi asigură 130 de locuri din cele 300 care compun Vouli (Parlamentul grec), contând şi pe cele 50 de locuri bonus pentru partidul care soseşte pe primul loc. Liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras, a cerut, însă, formarea unui guvern de uniune naţională, pe care are ambiţia să-l conducă. Cu susţinerea socialiştilor din PASOK (12,28% – 38 de locuri) această coaliţie ar putea realiza o majoritate absolută, de 163 de locuri, ce ar permite reformele necesare obţinerii ajutorului internaţional. PASOK a reiterat, duminică seara, că nu doreşte să se găsească „faţă în faţă cu Noua Democraţie”. „Un guvern de responsabilitate naţională presupune participarea mai multor forţe de stânga, inclusiv stânga radicală, Syriza”, a afirmat Evangelos Venizelos, liderul PASOK. Poziţia socialiştilor apare ca dificilă şi forma în care vor susţine coaliţia urma să fie cunoscută ieri. La rândul său, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declinat oferta, menţionând că formaţiunea sa „este acum principalul partid de opoziţie”. Cu 26,89% (71 de locuri), partidul anti-criză şi-a depăşit propriul rezultat, de 16,78%, de la alegerile din 6 mai a.c. El nu a reuşit, însă, să depăşească incertitudinile şi temerile alegătorilor în legătură cu consecinţele unei eventuale ieşiri din zona euro, care ar fi antrenat victoria sa. Atitudinea stângii democrate (6,26% – 16 locuri) va fi, de asemenea, controlată. Ralierea sa întăreşte podiumul coaliţiei, inclusiv faţă de Syriza. Rămâne de văzut ce concesii sunt dispuşi să facă europenii: ei l-au sprijinit pe Antonis Samaras, care a promis în campania electorală ajustări importante la măsurile de austeritate conţinute de memorandum. Duminică seara, potrivit analiştilor politici, existau semnalele unor lideri europeni predispuşi să accepte „o întârziere” în punerea în aplicare a măsurilor de austeritate. Alte promisiuni electorale vor fi greu de satisfăcut, cum ar fi scăderea impozitului pe veniturile mari. Cel de-al doilea scrutin legislativ de la Atena a fost marcat de apariţia a doi poli radical opuşi în privinţa răspunsului la criză: „votul util”, născut din frica de a nu veni şi a treia oară la urne şi teama fiecărei tabere de a-şi irosi toate şansele a „luminat” partidele mici. Înfrângerea PASOK confirmă toate acestea. Comuniştii din KKE, opuşi euro şi UE, au înregistrat o cădere, până la 4,5% (12 locuri). Dintre partidele mici doar Zori de Aur a continuat să aibă un scor de 6,92% (18 locuri).
