Reforma administrativ-teritorială, o provocare teribilă

0
45

Discuţia nu e deloc nouă. Reforma administrativ-teritorială s-a mai aflat pe agenda politică a ex-PDL-ului lui Emil Boc, în mandatele de preşedinte ale lui Traian Băsescu. Prin 2011, tema reorganizării pe regiuni era intens dezbătută, dar s-a blocat din cauza zonelor ocupate de unguri, aşa s-a spus, care murmurau nervos. Nici liderii politici, de la celelalte partide, nu săreau în sus de bucurie, aşa că în cele din urmă s-a făcut linişte. Cum se făcuse şi în chestiunea „judeţelor abuziv desfiinţate”. Reforma administrativ-teritorială a devenit o necesitate existenţială şi trebuie să facă parte din orice proiect de ţară. Harta actuală este proiecţia Legii nr. 2/1968, după ce fuseseră desfinţate vechile judeţe în 1950 şi ţara fusese împărţită în regiuni şi raioane. S-au mai înfiinţat judeţe, şi mult mai târziu (1981) cum s-a întâmplat cu Giurgiu şi Călăraşiul, ca să nu spunem că Ilfovul a apărut în 1997. Ultimele ajustări administrativ-teritoriale s-au făcut pe mandatul de prim-ministru al lui Adrian Năstase, prin Legea 84/2004, când au apărut 221 de comune noi şi 40 de oraşe, la nivel naţional. Numai în judeţul Dolj, localităţile Catane, Cârcea, Cârna, Coţofenii din Faţă, Dobroteşti, Galiciuica, Ghidici, Ghindeni, Întorsura, Pleşoi, Rojişte, Tălpaşi au dobândit statut de comună. În decursul anilor, unele dintre acestea, graţie isteţimii primarilor, proiectelor europene asimilate, şi-au dezvoltat o infrastructură impresionantă. Şi ne referim precumpănitor la comunele Cârcea şi Ghidici. O reformă administrativ-teritorială presupune, de bună seamă, o strategie coerentă, cu criterii clare avute în vedere, în temeiul unor studii demografice, prognoze economice ş.a.m.d.. Pentru a avea mai mulţi bani în zona socială trebuie să ai contribuabili solvabili. Peste 450 de comune, la nivel naţional, care au mai puţin de 1500 de locuitori şi alte 1100 de localităţi, cu până la 3.000 de locuitori, sunt avute în vedere la o eminentă reformă administrativ-teritorială. În judeţul Dolj, 21 de comune (între 18 şi 21) sunt vizate de o posibilă comasare: Botoşeşti-Paia, Seaca de Pădure, Secu, Tălpaşi, Verbiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Cârna, Radovan, Pleşoi, Siliştea Crucii, Întorsura, Galiciuica, Izvoare, Cioroiaşi, Greceşti. După unele evaluări, 26 de judeţe din ţară ar putea fi absorbite, ceea ce de bună seamă va genera comentarii nesfârşite. Scenariul a fost prezentat de vicepreşedintele PSD, europarlamentarul Dragoş Benea, nominalizat de conducerea partidului să coordoneze un grup de lucru pentru documentaţia care vizează amplul demers preconizat a se derula într-un timp cât mai scurt. Nu este prea clară componenţa grupului de lucru, după cum nu este cunoscută nici competenţa lui Dragoş Benea, în această problemă extrem de complicată. Cum spuneam, la o „primă strigare”, 26 de judeţe ar putea fi absorbite de judeţele vecine, pe modelul Curţilor de Apel. Scenariul prezentat de vicepreşedintele PSD, Dragoş Benea, generează deja murmure, de care partidul din care face parte n-avea nevoie. În cuprinsul Doljului, centrul administrativ, prin redistribuire ar intra Oltul, Mehedinţiul (sau o parte din el) şi Gorjul, redesenând Oltenia. Comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate, care va lua în calcul populaţia rezidentă, potenţialul financiar, mai exact capacitatea de colectare a taxelor. În scenariul avut în vedere, în care pragul va fi stabilit la 5000 de locuitori, aproximativ 2500 de comune ar intra în procesul de reorganizare. Pentru varianta de 3000 de locuitori, numărul acestora ar fi de 1600. Sunt evaluări, care încă se discută, dar cu siguranţă reforma administrativ-teritorială se va face, în cele din urmă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *