Preşedintele finlandez Alexander Stubb şi prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store au discutat telefonic marţi cu preşedintele rus Vladimir Putin. Scopul discuţiei: să transmită Moscovei poziţiile lor şi cea ucrainiană, înainte de noi discuţii de pace. Apelul lor a fost coordonat cu Kievul şi succede consultărilor recente de la Oslo, în prezenţa negociatorului american. Consilierul rus pe probleme de politică externă, Iuri Uşakov, a spus la televiziunea de stat rusă că trebuie discutat cu întreaga Europă, care susţine Kievul (de aliaţi este vorba) şi poziţia acesteia este „cheia”. Washingtonul nu a reuşit până acum să convingă Kievul să accepte un acord care să îndeplinească aşteptările Moscovei. Şi nici nu se prefigurează prea curând. Kremlinul recunoaşte, astfel, că sfârşitul războiului nu poate fi negociat exclusiv între Washington şi Kiev. După cum se ştie, Europa sprijină Ucraina militar şi financiar, de la începutul războiului şi ar fi afectată direct de consecinţele oricărui acord. Pentru Moscova ridicarea sancţiunilor UE este de maximă importanţă. Un acord între SUA şi Ucraina, menţinând sancţiunile UE, nu ar fi un scenariu de succes din perspectiva Kremlinului. Reprezentanţii Rusiei, Ucrainei şi SUA urmează să poarte discuţii la nivel de lucru, la Abu Dhabi, în prima jumătate a lunii noiembrie. Europa s-ar dori în formatul discuţiei. Preşedintele american Donald Trump a declarat că o întâlnire între omologul său rus şi preşedintele ucrainian va fi organizată în curând. Europa s-ar dori aşadar în formatul discuţiei. Preşedintele finlandez Alexander Stubb se consideră un candidat potrivit. Discuţiile sunt aşteptate după alegerile intermediare din SUA de la 4 noiembrie a.c.. O dată specifică nu a fost încă stabilită. Zelenski speră să participe la o reuniune internaţională a şefilor de stat şi de guvern şi G20 de la Miami ar fi un loc potrivit. O pace „de Mar-a-Lago” ar fi şi pe gustul lui Donald Trump. Iniţiativa preşedintelui finalandez şi a premierului norvegian arată că actorii europeni îşi pot utiliza propriile canale de comunicare cu Moscova. Cu toate acestea, ambii au vorbit –în mod explicit- în numele ţărilor lor, nu al Europei, în discuţia cu Vladimir Putin. Prin urmare nu a fost încă stabilită o poziţie comună de negociere europeană. Momentul e sensibil, din punct de vedere politic. Dar, se înţelege, că o potenţială pace nu poate fi negociată doar între Moscova şi Washington. Premierul danez, Mette Frederiksen, a declarat că preşedintele finlandez Alexander Stubb şi premierul norvegian Jonas Gahr Store nu şi-au coordonat discuţia telefonică cu Vladimir Putin, cu aliaţii europeni. În cele din urmă lucrurile s-au reglat. În ciuda reluării dialogului „nimic nu se schimbă”, în ceea ce priveşte sprijinul deplin al Europei pentru Ucraina sau opiniile colective privind arhitectura de securitate şi garanţiile de securitate pentru Ucraina. Cancelarul german Merz a avertizat împotriva unor scenarii în care Rusia, poate China şi SUA, ar pune capăt războiului fără Ucraina.















