Franţa: Mai rău ca în urmă cu un an!

0
302

La 7 octombrie 2025, „Le Parisien” descria situaţia învolburată, în care se afla Emmanuel Macron, ajuns „în pragul dezastrului”, după ce Sebastien Lecornu prezentase demisia guvernului său, abia numit. Fără precedent. Preşedintele a anunţat că îi mai acordă premierului demisionar, încă 48 de ore, pentru a găsi o cale de urmat. Şi actualul premier a acceptat a doua şansă, probabil convins că ar putea ieşi, dintr-o precară stare de lucruri. Timp de un an, Emmanuel Macron n-a reuşit, pe plan intern, mai nimic. Sâmbătă, forţele de ordine s-au văzut copleşite de o mobilizare imprevizibilă. Poliţia şi jandarmii s-au trezit subechipate, depăşite de grupuri dispersate şi numeroase de tineri, gata să lupte. Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, şi-a prezentat demisia, pe care Macron a refuzat-o, deşi a recunoscut „eşecul în anticiparea evenimentelor şi buna colectare de informaţii”, de pe reţelele de socializare. Plecarea din guvern este considerată a fi un leac mai rău decât boala. Primăria din Limoges a fost incendiată, cea din Marsillia atacată, zona din jurul Palatului Elysee, pusă sub presiune. Intensitatea ciocnirilor a luat autorităţile prin surprindere. Premierul Lecornu a anunţat un bilanţ provizoriu: 1200 de arestări şi 150 de răniţi, din rândul forţelor de ordine. La Marsillia, Lyon, Bordeaux, forţele de ordine s-au arătat nepregătite. Climatul de război civil s-a făcut resimţit. Protestele împotriva costului ridicat al vieţii au fost perturbate de vandalism. Multe magazine specializate în jocuri video şi cărţi de colecţie de pe bulevardul „Voltaire”, dar şi gelaterii, magazine de optică ş.a.m.d. au fost devalizate. Cea de-a 8-a aniversare a apariţiei „vestelor galbene”, după tulburările în licee, s-a soldat cu arestări. Manifestaţia de sâmbătă a fost expresia unui dialog rupt, dacă a existat vreodată, a unor revendicări neîndeplinite, furia împotriva unui guvern prea distant, dacă nu indiferent, faţă de frustrările, furia şi anxietăţile diferitelor segmente ale societăţii. Emmanuel Macron, în discursul de aseară, a recunoscut eşecul în anticiparea protestelor şi o echipă de criză a fost formată în această dimineaţă. Preşedintele Republicii părea că vorbeşte în gol. Excesiv, când a anunţat dizolvarea Parlamentului, insignifiant acum când oferea doar generalităţi. A cerut o anchetă cu privire la posibilele erori, în colectarea de inforrmaţii şi pregătirea operaţională. Aproape incredibil. Nu a abordat, în mod adecvat, revendicările reale ale tinerilor care demonstrau de săptămâni întregi. O mişcare condusă de tineri, la început, s-a transformat într-un protest mai amplu, împotriva guvernului şi a lui Macron. Tendinţa spre revoltă, care nu este un clişeu, ci un ataşament faţă de estitica revoluţiei (mai 68) pune politica în faţa unui cocktail care explodează. Nimic nu justifică, nimic nu explică, nimic nu scuză aceste acţiuni, a spus preşedintele francez în alocuţiunea de aseară. Multe acuze s-au îndreptat spre Jean Luc Melenchon, candidat la preşedinţie, liderul formaţiunii „Franţa Nesupusă”. Macron a condamnat „violenţa nestăvilită” şi a cerut să se înveţe toate lecţiile pentru a preveni repetarea unor astfel de excese. Criticat din toate părţile a promis o abordare fermă şi transparentă a măsurilor de securitate. Cu 6 luni înainte de alegerile prezidenţiale, într-un climat tensionat, în multe oraşe a existat o pierdere a controlului din partea poliţiei. Sebastien Lecornu va reuni, în zilele următoare toate partidele politice pentru a condamna violenţele, dar şi sindicatele, organizaţiile studenţeşti, autorităţile locale, parlamentarii, pentru a construi soluţii privind revendicările sociale. Duminică 18 octombrie, Franţa a descoperit amploarea pagubelor din ziua precedentă. Nota de plată? Asiguratorii comercianţilor, în primul rând, care la rândul lor se vor îndrepta împotriva statului, care are drept de regres împotriva autorilor, niciodată executaţi, din cauza faptului că nu erau solvabili.