Brazilia: Cel mai lung pod din America de Sud

0
403

În Brazilia se construieşte un pod pe o lungime de 12,4 km, care după finalizare se aşteaptă să stabilească un record în America Latină. Podul Salvador Itaparica traversează Baia de Todos-Os-Santos din statul Bahia. Este cel mai lung pod din America Latină, în ce priveşte lungimea secţiunii sale deasupra apei. Proiectul este pus în operă de companii chineze. În spatele companiei concesionare responsabile se află China Railway Construction Corporation (CRCC) şi China Communication Construction Company (CCCC) două companii chineze specializate în probleme de infrastructură cu proiecte în numeroase ţări. Construcţia a demarat oficial pe 1 iulie a.c. în prezenţa preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula Da Silva şi a guvernatorului Bahiei, Jeronimo Rodriguez. Finalizarea este programată pentru iunie 2031. Potrivit companiei concesionare, deschiderea principală a fost mărită de la 482 la 682 metri, în timpul fazei de planificare pentru a facilita trecerea navelor de marfă mari şi a navelor de croazieră. Guvernul din Bahia a cerut o înălţime de 85 de metri, ceea ce este suficient chiar şi pentru nave comerciale. Cu deschiderea de 682 de metri podul s-ar clasa printre cele mai mari 25 din lume. Întregul nou sistem rutier acoperă 46,8 km. Complexitatea construcţiei este atestată de faptul că o navă specializată care a plecat din provincia Jiangsu din China la sfârşitul lunii septembrie, cu destinaţia Brazilia, „Tiejian Daqiaou Zhuang 1” are sarcina de a ancora pilonii pentru fundaţiile podului. Potrivit agenţiei chineze Xinhua este cea mai mare navă de acest fel din lume pentru baterea pilonilor. Nava are un tun de batere de 156 m înălţime şi poate muta piloni cu o greutate de până la 700 de tone. Este proiectată să opereze la adâncimea de până la  74 de metri. Tehnologia chineză este fără asemănare. O platformă de lucru care se întinde pe aproape întreaga lungime a podului va transporta muncitori, utilaje şi materiale peste apă. Guvernul provinciei a estimat volumul investiţiilor la aproximativ 12 miliarde riali (2,15 miliarde euro). Aproximativ 250 de municipalităţi cu circa 10 milioane de locuitori vor beneficia de un timp mai scurt, la călătorii. Licitaţia a fost câştigată în 2019 de un consorţiu chinez iar acordul de concesiune a fost semnat la sfârşitul anului 2020.