Reînnoirea sancţiunilor împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi legate de invazia Rusiei în Ucraina, potrivit preşedinţiei irlandeze a UE, a presupus negocieri dificile. Întrucât, Franţa şi Luxemburgul au solicitat eliminarea a doi oligarhi ruşi, de pe o listă a sancţiunilor, o cerere căreia i s-a opus Letonia, dar şi Belgia şi nu numai. Cei doi oligarhi, rusul Mihail Fridman (acţionar la compania Alfa Grup, care cuprinde şi Alfa Bank) şi ruso-uzbekul Alisher Uzmanov (unul dintre principalii acţionari ai clubului de fotbal Arsenal, cu afaceri în metalurgie şi grupul de internet Mail.ru) au avut o puternică susţinere din partea Parisului. Şi pe bună dreptate, întrucât Alisher Uzmanov avea influenţă într-un acord de eliberare a unor prizonieri francezi deţinuţi în Azerbaidjan. Cu concesiile menţionate făcute, sancţiunile au fost reînnoite, pentru o perioadă de 3 ani, după ce până acum erau reînnoite la fiecare 6 luni. Imediat, ministrul ucrainian de Externe, Andriy Sybiha, nu şi-a ascuns furia. Ceea ce n-a fost tocmai… gustat. După acest „moment”, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Macron, în marja Adunării Generale ONU, pentru a discuta despre apărarea aeriană şi sprijinul francez acordat. Kievul se doreşte a avea un statut aparte, de-a dreptul privilegiat în UE, deşi Ucraina nu este încă ţară membră. Şi asta e doar începutul. Recent, Kievul s-a văzut într-o postură deloc de invidiat, prin declaraţia premierului ungar Peter Magyar, care a numit inacceptabil faptul că ţara sa a fost declarată „membru al integrării carpatice, fără consimţământul său”. Vinerea trecută, Zelenski anunţase crearea C8 (Carpathian Eight) cuprinzând o regiune carpatică mai largă, cu scopul dezvoltării logistice, cooperării economice transfrontaliere şi de sprijin al comunităţilor. Luni, în Parlamentul de la Budapesta, Peter Magyar a declarat că Ungaria nu este membră a grupării C8. Deşi a fost invitată, nu a acceptat invitaţia, a anunţat MTI, fiind totuşi reprezentată printr-un membru al ambasadei. Imediat, ministrul ucrainian de Externe, Andriy Sybiha, a scris pe „X” că a fost surprins de „declaraţia inutil de conflictuală a prim-ministrului ungar… la adresa Ucrainei”. Peter Magyar a răspuns, fără întârziere, astfel: „Vă voi ajuta. Este complet inacceptabil să declari o ţară suverană, membră a unei comunităţi, fără a consulta sau obţine consimţământul ţării în cauză”. Polemica nu s-a încheiat, şi a prilejuit o rememorare a relaţiei reci, Budapesta-Kiev, pe mandatul de premier al lui Viktor Orban. Într-un ocean de duplicitate, citim într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal, de preşedintele ucrainian, în legătură cu „stingerea” conflictului cu Rusia: „Există mai mulţi de dacă: voinţa politică a preşedintelui american. El are voinţă politică, dar cu Putin aceasta nu este suficientă. Are nevoie de presiune. În al doilea rând tehnologie, din partea SUA. Avem nevoie de un pachet de iarnă, rachete Patriot”. Liderul ucrainian a confirmat că preşedintele american i-a cerut oprirea atacurilor asupra rafinăriilor de petrol ruseşti, dar a refuzat. I-a spus lui Donald Trump că „preţul motorinei poate fi important pentru oameni, dar pentru noi vieţile oamenilor sunt mai importante”. După întâlnirea cu Donald Trump, Volodimir Zelenski a declarat doar că, în cadrul discuţiei de circa 45 de minute, chestiunea loviturilor asupra rafinăriilor de petrol nu a mai fost abordată.
















