Imensă nervozitate la Priştina

Pedepsele anunţate, ieri, de Tribunalul special pentru crimele din Kosovo şi Metohija, de la Haga, se cunosc şi ele sună groaznic: condamnările Camerelor specializate pentru crimele din Kosovo vin la sfârşitul unui proces de ani de zile, căruia mulţi din Kosovo i s-au opus vehement, fiindcă verdictele de primă instanţă au vizat conducerea UCK, în frunte cu Hashim Thaci (58 de ani) şi alţi trei comandanţi, pentru fapte comise (1998-1999). Hashim Thaci care a demisionat din funcţia de preşedinte al ţării, în urmă cu 6 ani, pentru a se confrunta cu acuzaţiile aduse, a păstrat tăcerea la Haga, în timp ce preşedintele Charles Smith citea sentinţa. Thaci a fost şef al direcţiei politice al Statului Major general al UCK şi i se impută următoarele fapte: deţinere ilegală a 388 de persoane, torturarea a 303 persoane, tratament inuman aplicat altor 50. Adeptul unei linii dure, cum s-a arătat la Rambouillet, povesteşte Madeleine Albright în memoriile sale „Doamna secretar de stat” adoptase o linie politică mai moderată, după ce i se sugerase de diplomaţii occidentali că ar putea fi figura centrală a soluţionării postbelice a Kosovo. Amploarea şi natura infracţiunilor sale au fost grave. Procurorii Tribunalului Camerelor Specializate pentru Kosovo solicitaseră o pedeapsă maximă de 45 de ani de închisoare pentru Thaci şi ceilalţi inculpaţi, Kadri Veselji, Rexhep Selimi, Jakup Krasniqi, care au negat acuzaţiile. Cunoscut în timpul războiului sub numele de „comandantul Snake”, Thaci s-a remarcat în rândul conducerii UCK ca o figură fermă, care a impresionat-o pe Madeleine Albright. Pe vremea când era şefa diplomaţiei americane. În faţa instanţei, ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca a spus că judecata este groaznică pentru Kosovo, pentru războiul său de eliberare. Şi este o decizie tristă, nedreaptă, nemeritată. La Priştina mii de oameni au urmărit verdictul pe un ecran imens, fiind uimiţi de seninătatea lui Thaci, născut în munţii Drenica din Kosovo, fost student la filozofie. Într-o carte a sa, Carla Del Ponte, fost procuror general al Tribunalului penal internaţional pentru fosta Iugoslavie, „Eu şi criminalii de război” denunţă faptul că la sute de prizonieri sârbi de război li s-au extirpat organele şi au fost vândute unor borfaşi internaţionali.