PE: Ursula von der Leyen a cerut „independenţa” Europei!

Discursul despre Starea Uniunii, adresat în Parlamentul European, reunit astăzi la Strasbourg, a avut, cum era de aşteptat, densitate de idei, chiar în exces, dar n-a surprins. Ursula von der Leyen a început prin a-l cita –inspirat- pe Charles Dickens, care descria fidel Europa, în vremea Revoluţiei franceze, prin două afirmaţii ce puteau părea incompatibile, deşi ambele erau adevărate. Mutas-mutandis, Ursula von der Leyen a spus că „dacă privesc Europa de astăzi aş spune că uniunea noastră n-a fost niciodată mai puternică. Totuşi, poate părea şi mai precară ca niciodată”. Teoretic, Uniunea Europeană s-a născut din dorinţa de a consolida pacea, dintre ţările altă dată beligerante, şi de a omogeniza bunăstarea. Judecând după rezultate, cel puţin la momentul de faţă, unele din marile deziderate sunt în cumpănă. De altfel, fostul preşedinte al Consiliului European (2019-2024) şi fost prim-ministru belgian, Charles Michel, a criticat-o dur, recent, pe Ursula von der Leyen –cu care s-a aflat într-o relaţie conflictuală şi complicată- într-un interviu pe RTL Info, considerând că „nu este la înălţimea provocărilor”, cu care se confruntă Europa. Şi totuşi, Ursula von der Leyen a întrebat, după ce a menţionat provocările actuale, în discursul său de astăzi: „Vrem o Europă puternică şi independentă care îşi apără valorile în această lume? Sau lăsăm diviziunile să ne ţină în loc?” O atmosferă anti-europeană se face tot mai mult resimţită, prin valul de anti-europeni şi ultra-naţionalişti. Teze parţial valide. A spus Ursula von der Leyen că economia europeană a depăşit repercursiunile războiului din Orientul Mijlociu, mai bine decât se aştepta (nici o referire la războiul din Ucraina) iar şomajul se apropie de nivelul minim istoric. O primă referire a sa a vizat însă obiectivele climatice, reamintite fiind consecinţele grave ale verii record în temperaturi ridicate şi –în context- a anunţat prezentarea, luna viitoare, a unui plan cadru pentru rezilienţă climatică, care vizează 100 de teritorii vulnerabile din Europa, dorind „o alianţă pentru asigurări climatice, fiindcă nu mai putem retrăii o vară ca aceasta”. Ea a spus că Europa se încălzeşte de două ori mai repede decât media globală. Evaluând perspectivele inteligenţei artificiale s-a arătat optimistă, dar a avertizat că poate ajunge în curând în mâinile unor adversari, care văd lumea diferit. De aici, necesitatea de a muta inteligenţa artificială de pe ecrane în economia reală şi sfera socială. Un gest nu lipsit de consecinţe: deschiderea uşii pentru Canada şi propunerea –în prezenţa premierului Mark Carney- de a deveni primul membru asociat al UE. Relevând legăturile istorice şi comerciale existente, Ursula von der Leyen a amintit că îşi doreşte un Consiliu european de securitate, care să reunească UE, Canada, Norvegia şi Regatul Unit. Formatul de parteneriat, cu Canada nu este îndreptat împotriva terţelor ţări, deşi… se subînţelege că vizat este Donald Trump. În fine, Ursula von der Leyen şi-a exprimat dorinţa ca UE să adopte propriul articol, care să instituie un protocol de securitate de urgenţă, descris ca o completare la art. 4 al NATO. Într-o lungă secţiune, dedicată spiritului european şi necesităţii de a dezvolta un sentiment de apartenenţă comună, preşedinta Comisiei Europene a anunţat organiazrea unui congres european anul viitor, pentru cea de a 70-a aniversare a tratatului de la Roma. Mai puţine decât ne aşteptam au fost referirile la ceea ce se întâmplă în Ucraina. A avut accente la incidentele recente, cu drone căzute pe teritoriul Lituaniei, Danemarcei, Poloniei (a omis din enumerare România), deşi autorii incidentelor au fost dificil de dovedit. De asemenea, undeva, s-a regăsit şi referirea la mandatul UE pentru eventuale negocieri cu Rusia.