Comemorare: Un sfert de secol în urma atacurilor de la 11 septembrie!

La un sfert de secol, după atacurile teroriste de la World Trade Center şi Pentagon, din New York, deşi natura lor teroristă era ferm stabilită, controversele răspândite pe reţelele de socializare, atât în Canada, cât şi în SUA, vorbesc de la sine, despre fragilitatea naraţiunii. Ceea ce generaţiile mai în vârstă consideră, de la sine înţeles, este acum negociat cuvânt cu cuvânt, se spune în presă. Şi, potrivit Muzeului şi Memorialului 9/11, o sută de milioane de americani sunt acum prea tineri pentru a-şi aminti ziua care le-a schimbat oraşul şi naţiunea pentru totdeauna. Aproape o treime din populaţie ştie despre evenimente, doar din arhive. Şi chiar dacă interesul nu a dispărut, emoţia şi durerea nu mai sunt aceleaşi. Cum este şi firesc. În New York, potrivit presei, Memorialul şi Muzeul au făcut din transmiterea amintirii raţiunea lor de a fii: să comemoreze atacul la fiecare aniversare. Anul acesta, ceremonia va include şi câteva momente de reculegere: aproape 3.000 de oameni au fost ucişi pe 11 septembrie 2001. Atunci, 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat 4 avioane de pasageri. Două au izbit Turnurile gemene ale World Trade Center, din New York City, un al treilea s-a prăbuşit în Virginia, unde vizase Pentagonul din Arlington, iar zborul 93 al United Airline s-a prăbuşit lângă Shanksville – Pennsylvania, după ce pasagerii încercaseră să câştige controlul avionului. Cel mai grav atac terorist din istoria SUA a schimbat fundamental gândirea politicii de securitate a Washingtonului. Guvernul a trecut rapid la elaborarea unei noi legislaţii anti-teroriste. Legea SUA Patriot a fost promulgată de preşedintele George W. Bush, pe 26 octombrie 2001. O lege care a extins prerogativele autorităţilor şi a redus obstacolele anterioare, în calea schimbului de informaţii, între agenţiile de profil şi cele de aplicare a legii. După atacuri, preşedintele american a declarat război terorismului şi prima ţintă a fost Afghanistanul, unde Osama Ben Laden şi conducerea Al-Qaeda găsiseră un refugiu sigur, sub protecţia regimului taliban. Operaţiunile militare din Afghanistan au debutat pe 7 octombrie 2001, a fost răsturnat primul regim taliban, dar războiul s-a dovedit mult mai lung. Prezenţa militară a durat mai mult de două decenii. NATO a preluat conducerea misiunii ISAF de stabilizare a Afghanistanului, în 2003 şi ulterior şi-a continuat rolul în cadrul unei alte misiuni, Resolute Support. Forţele occidentale s-au retras din Afghanistan în 2021, iar talibanii au reluat controlul ţării la scurt timp. S-a sugerat frecvent că scopul lui Ben Laden, în atacurile din 11 septembrie 2001, a fost acela de a atrage SUA în războaie menite să slăbească economic ţara şi să conducă la prăbuşirea ei finală, cum se întâmplase cu Uniunea Sovietică, secătuită de războiul din Afghanistan, din anii 1979-1989. Ca militar, Ben Laden fusese martor, chiar participase la conflict, dar într-un rol marginal. După unii analişti, Ben Laden avea o strategie acum diferită. El dorea o slăbire economică a SUA, o retragere din Orientul Mijlociu, nu o invazie. Una dintre cele mai importante lecţii ale sfertului de secol, de la 11 septembrie, este aceea că suprimarea militară a organizaţiilor teroriste nu înseamnă şi sfârşitul terorismului în sine. Al-Qaeda şi-a pierdut bastionul din Afghanistan, iar Osama a fost ucis de forţele speciale în Abbottabad, în Pakistan (2011). Istoria celor 25 de ani include şi costul extraordinar al intervenţiilor militare, care nu s-au limitat la Afghanistan şi Irak, ci au avut extensie în Siria, Pakistan, Yemen, Somalia. Transformarea politicii externe, perceperea unor noi provocări, în domeniul securităţii, necesită vigilenţă constantă, şi deja ştim asta, după cum multe lecţii au fost însuşite de organismele abilitate.