„Masacrul” de pe… Bombonera!

Povestea este veche, dar merită reamintită, fiind una fără precedent. În 1969, rosso-nerrii lui Nereo Rocco au câltigat Cupa Intercontinentală, în faţa celor de la Estudiantes. Fapt de statistică. Ce s-a petrecut la meciul retur de la Buenos Aires a fost o „vânătoare de oameni”, fără asemănare, arbitrul chilian încercând să păstreze, pe cât i-a stat în putinţă, ostilităţile într-o albie controlabilă. Recent, pe 21 august a.c. FIFA a anunţat o serie de sancţiuni, după incidentele de la finala Campionatului Mondial: 3 jucători argentinieni (Leandro Paredes, Thiago Almada şi Nahiel Molina) şi un oficial, Roberto Ayala, au fost sancţionaţi. Federaţia argentiniană urmează să plătească 265.000 euro pentru incidentele de acum de notorietate. Asta pentru a vedea că evenimentele şi aşa mult comentate, au o bună tradiţie. Aşadar, suntem în 1969, iar AC Milan, câştigătoarea CCE, dispută returul Cupei Intercontinentale, cu Estudiantes. În partida tur, milanezii câştigaseră (cu 3-0) în faţa unei echipe care cuprindea pe Carlos Bilardo, Juan Ramon Veron, tatăl lui Juan Sebastian. Angelo Sormani (2 goluri) şi Nestor Combin (argentinian prin naştere dar naturalizat francez) au fost marcatorii. Arbitrul desemnat pentru partida retur se numea Domingo Massaro, evident de origine italiană, dar născut în Chile, în Iquique. Jucase ca profesionist, inclusiv în echipa naţională la jocurile panamericane, (1951) câştigase medalia de bronz, iar la Jocurile Olimpice de la Helsinki devenise campion olimpic. Arbitrase în 1968 prima manşă a finalei Cupei Libertadores, împotriva lui Palmeiras, iar în mai 1969 partida dintre National şi Estudiantes. Când a apărut pe „Bombonera”, la 22 octombrie 1969, ştia ce-l aşteaptă. Estudiantes nu avea interesul să lase pe AC Milan să joace, fiindcă avea valoare ridicată. Antrenorul echipei argentiniene, Ozvaldo Zubeldia, la şedinţa premergătoare meciului, spusese jucătorilor că „şansele sunt undeva la 20 la sută, dar va fi mult mai greu dacă se pierde capul”. Zubeldia n-a fost nevinovat de cele care au urmat, fiind un antrenor ale cărui echipe erau predispuse la violenţă şi acte de ticăloşie premeditată. Era un promotor al anti-fotbalului. Cu asemenea tactici ajunsese la a 4-a finală consecutivă de “Cupa Libertadores”, câştigase trei şi învinsese Manchester United, cu un an înainte.  Pe teren, de la început, internaţionalul italian Pierino Prati a fost lovit şi căzut la pământ a mai fost lovit de portarul Alberto Poletti. Arbitrul a văzut faza, dar a trecut-o cu vederea. Numai că AC Milan a marcat prin Giani Rivera şi scorul general a devenit 4-0. N-a mai fost meci de fotbal. Prati a fost scos pe targă, iar Combin a devenit ţinta principală a argentinienilor. Cu nasul spart, va fi scos de pe teren. Până la pauză, Estudiantes a marcat de două ori, prin Mario Conighiaro şi Ramon Aguire Suarez, deşi defensiva lui Milan cuprindea pe Cudicini, Schnellinger, Malatrasi Rosato, Anquiletti. Scor final 2-1, dar Milan îşi adjudeca trofeul graţie victoriei din primul tur. Arbitrul chilian Massaro a rămas prins în mijlocul evenimentelor imposibil de gestionat. Povestea se complică. Presa italiană l-a apărat a doua zi vorbind de un arbitru curajos, autoritar, capabil să ducă un meci infernal, la capăt, care a dictat două eliminări. Lucrurile au luat o turnură incredibilă, după fluierul final. Nestor Combin a fost arestat de poliţia argentiniană, pentru motivul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile militare. Scena era suprarealistă. Va rămâne ore întregi în arest, înainte de clarificările statutului său, mai ales că echipa nu vrea să-l lase în Argentina. Între timp Poleti, Aguire Suarez şi Mario Manera sunt şi ei arestaţi. „El Grafico” a vorbit despre cea mai întunecată pagină a fotbalului argentinian. A fost nevoie de intervenţia preşedintelui ţării, Juan Carlos Ongania, pentru eliberarea lui Nestor Combin. La cererea sa, poliţia a emis mandate de arestare pe 30 de zile împotriva unor jucători argentinieni. Argentina este foarte bună la acest fotbal amestecat cu karate: la 18 luni, o altă echipă argentiniană, Boca Juniors, a jucat împotriva unei echipe peruane Sporting Cristal, în Cupa Libertadores. Cu două minute înainte de finalul partidei o încăierare generală izbucnită pe teren s-a soldat cu fracturi de craniu, un nas rupt şi… 19 cartonaşe roşii. O adevărată consolare pentru AC Milan. Scăpase uşor.