Încă un an şi jumătate, până la doi!

Kievul, în continuare cu Volodimir Zelenski preşedinte, intenţionează să continue operaţiunea militară cu Federaţia Rusă încă doi ani. Are asentimentul UE, pregătită să ofere finanţarea necesară pentru continuarea operaţiunilor militare. Şi consideră că are şi dreptatea de partea sa. A spus, însă, şi nu o dată, Donald Trump că liderul de la Kiev împiedică instalarea păcii în Ucraina, dar s-a văzut sfidat, fiind considerat un apropiat… al Moscovei. Astăzi, Volodimir Zelenski a fost primit la Palatul Elysee de preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un moment în care, potrivit „Le Monde”, regiunile Pokrovsk şi Kostiantynivka, din Doneţk, sunt afectate, pentru a „demonstra” că războiul din Orientul Mijlociu „nu va distrage” atenţia de la Ucraina. Într-un interviu pentru o publicaţie regională, Ouest France, Zelenski a spus că va solicita preşedintelui Macron „sprijinul politic” pentru a obţine rachete „Patriot” din ţările cărora le prisosesc, deoarece „avem nevoie de sisteme bune de apărare”. Statul Major al armatei ucrainene a amintit, în această dimineaţă, că a înregistrat 154 de atacuri împotriva forţelor ruseşti în regiunea Doneţk. Războiul care a cuprins Orientul Mijlociu, deşi îndepărtat de Ucraina, a reaprins o anxietate, aceea că atenţia s-a mutat de la un conflict care durează de mai bine de patru ani. Şi prima sursă de îngrijorare derivă de la… economia rusă: tocmai când Ucraina şi aliaţii săi mizau pe epuizarea capacităţii economice a Rusiei, creşterea preţurilor petrolului ar putea permite Moscovei un răgaz, „o gură de oxigen” vitală. Potrivit Financial Times, Rusia ar încasa până la 150 de milioane de dolari, în plus, pe zi, din vânzările de petrol, „ceea ce o face marele câştigător al conflictului”. Chiar SUA au autorizat, fie şi temporar, vânzarea de petrol rusesc, depozitat pe mare. Dar şi Kievul s-a văzut solicitat de ţările din Golf, pentru dronele sale, cu eficacitate mare în doborârea rachetelor iraniene Shahed şi a variantelor acestora. Pe măsură că războiul se prelungeşte şi discuţiile de pace stagnează, frustrarea preşedintelui ucrainean faţă de Occident iese la iveală. Ucraina, după ce a întrerupt aprovizionarea cu petrol prin conducta Drujba, pentru Ungaria şi Slovacia, deşi susţine că operaţiunea aceasta au făcut-o ruşii, încearcă să avarieze acum TrukStream şi BlueStream, ultima legătură a Rusiei cu UE. Avarierea acestora prin atacuri cu drone ar necesita reparaţii de durată şi pierderi considerabile. Problema este că Turcia nu are capacitate fizică de a înlocui deficitul de gaze ruseşti. Singura opţiune a Ankarei ar fi aprovizionarea cu GNL, însă capacitatea terminalului este fizic insuficientă. Rusia este singurul furnizor al Turciei. Mai mult, Rusia nu este doar principalul furnizor de gaze al Turciei, ci şi singurul furnizor care poate compensa rapid deficitul din alte surse, cum ar fi Iranul. Kremlinul acuză Kievul de atacuri iresponsabile cu drone asupra unei staţii de comprimare care garantează securitatea energetică a Turciei. Lucrurile sunt în continuare extrem de confuze şi asta fiindcă UE are nevoie de o prietenie, cel puţin formală, între Ungaria şi Ucraina, după ce Budapesta a blocat un împrumut de 90 miliarde euro către Kiev şi Zelenski, baricadat în nervozitate, a promis că va oferi forţelor armate ucrainene numărul de telefon al lui Orban, astfel încât armata să poată vorbi „în propria limbă”, încât scandalul declanşat pare tot mai greu de stins. S-a mai întâmplat ceva: astăzi, Macron l-a primit pe Zelenski, după cum spuneam, dar, recent, liderul de la Elysee spunea că atacurile americane împotriva Iranului sunt în afara dreptului internaţional. Şi în această privinţă face echipă cu Pedro Sanchez, împreună escaladând conflictul cu Donald Trump şi în privinţa Ucrainei.