Bine ar fi dacă s-ar putea să lăsăm în ”plata Domnului” patimile politice, pentru o vreme și să încercăm să așezăm discuția polemică, privind agentul termic, în municipiul Craiova, într-o logică a ei, ca să putem înțelege ceva. Aici nu e vorba de luat apărarea sau contestarea primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, ci de cu totul altceva, la care mai degrabă ”îți iei lumea în cap”. O știre apărută în presa argeșeană, referitoare la prezența viceprimarului Craiovei, Dan Păloiu, la Pitești, pentru a vedea eficiența sistemului local de termificare centralizată, considerat un reper național, o experiență ”înaintată”, cum s-ar spune, nu face decât să ateste căutările Primăriei Craiova, consultarea entităților administrative cu expertiza de luat în seamă, bune practici în materie. În ultimele zile discuțiile pe această temă s-au aprins, în circumstanțele cunoscute, după ce premierul Ilie Bolojan a răspuns în cadrul unei intervenții la Digi24 acuzațiilor lansate de primarul Craiovei. Deși a explicat pe larg, coerent, cauzele istorice ale stării de fapt la CET Craiova, care nu este sub tutela administrativă a Primăriei, ci a Guvernului, premierul a mutat –pe fondul tensiunilor politice cunoscute- discuția în zona cifrelor și a managementului defectuos. Polemica s-a aprins, cu accentele politice de rigoare, în subsidiar. Un mic detaliu, cu rostul lui etic: între 2005-2025 Oradea a primit circa 200 mil. lei ajutor de stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termificare. Actualul premier, atât în calitate de primar, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a primit copioase ajutoare de stat, pe vremea în care îşi desfăşura activitatea în administraţia publică locală. Să revenim. La una din ședințele Consiliului Local Municipal Craiova din 2012, directorul Complexului Energetic Oltenia, Constantin Bălășoiu, la acea vreme, prezenta un studiu al ICEMENERG București privind rentabilizarea furnizării energiei termice în Craiova. Pentru CET 2 Craiova (Centrala Electrică de Termoficare) studiul propunea înlocuirea grupurilor energetice și reabilitarea magistralelor de transport pentru agentul termic. Pentru societatea de termoficare se prevedea modernizarea punctelor termice, reabilitarea rețelei de conducte secundare și contorizarea individuală pe apartamente a distribuției de agent termic. Finanțarea urma să fie făcută din fonduri europene, iar condiția pentru accesarea acestora era ca producția și distribuția să facă obiectul de activitate al aceleiași entități, adică o societate comună care să includă CET 2 Craiova și SC Termo, cu acționari CEO și Consiliul Local Municipal Craiova. Tergiversarea soluției s-a datorat conducerii CEO: Constantin Bălășoiu, Sorin Borza și Daniel Burlan. Pierderile acumulate, de ambele părți, grupurile energetice de slabă calitate, cu randamente neconcludente, pierderile în rețeaua de distribuție, dar și neîncasările de la consumatori (datorate sistemului defectuos de contorizare) au influențat într-un final intrarea în insolvență și a CEO. Planul de reorganizare propus de un lichidator, agreat de Comisia Europeană, votat de adunarea generală a creditorilor, a prevăzut divizarea CET 2 Craiova și CEO. Practic CET 2 Craiova a devenit o societate comercială independentă aflată în subordinea ministerului Energiei, fără nici o legătură cu Primăria Craiova. Povestea este departe de a fi încheiată, dar ea merită amintită, pentru o clarificare cât de cât a lucrurilor.















