G8: Ajutor pentru zona euro, „întărită şi unită”, şi încurajarea creşterii economice

Liderii ţărilor din G8 au pledat, sâmbătă, pentru o zonă euro „întărită şi unită”, cu Grecia, angajându-se să „încurajeze creşterea”, totul în concordanţă cu măsurile împotriva deficitelor, la un summit dominat de criza datoriilor europene. Un angajament pentru creşterea economică, pentru care preşedintele francez s-a felicitat, estimând că această dimensiune este în atenţia opiniei publice şi a pieţelor. „Prima mare orientare, cea pe care dorim să o dăm, şi nu este singura, este punerea creşterii economice în centrul discuţiilor noastre (…), spre a dovedi că, într-adevăr, creşterea a fost marele subiect al acestui G8”, a spus Francois Hollande. Organizat la reşedinţa „forestieră” din Camp David, în Maryland, a preşedintelui Barack Obama, summitul a prilejuit un consens degajat în cadrul discuţiilor. „Toţi liderii au fost de acord, aici, asupra creşterii economice şi a locurilor de muncă, acestea urmând să devină priorităţile noastre absolute” a declarat Barack Obama la încheierea lucrărilor. „Există, acum, un consens în privinţa creşterii economice şi a locurilor de muncă, în contextul reformelor bugetare şi structurale” realizate în Europa, a estimat preşedintele american. Dubla ambiţie a liderilor G8 s-a resimţit în privinţa diferenţelor de strategie. Diferenţele evidente în comunicatul summitului de la Camp David, care indică măsurile ce vor fi luate, rezultă din faptul că „acestea nu sunt identice pentru fiecare”. Într-un efort de a satisface atât cancelarul german, Angela Merkel, apostolul rigorii, şi noul lider italian, Mario Monti, şi francezul Francois Hollande, care doresc prioritate relansării economice, Barack Obama a afirmat că pentru căutarea creşterii economice şi lupta contra deficitelor trebuie găsite soluţii potrivite. Mario Monti a spus că nu a putut aştepta creşterea economică doar prin reforme structurale şi reducerea deficitului. El a cerut Consiliului European din 23 mai „identificarea măsurilor concrete, precum întărirea capitalului Băncii Europene de Investiţii, de a proteja proiectele de infrastructură”. Angela Merkel, care s-a întâlnit tete-a-tete cu Barack Obama, la Camp David, sâmbătă seara, a negat orice divergenţă între Paris şi Berlin pe acest subiect. Mesajul important de reţinut al summitului este că atât consolidarea bugetară, cât şi creşterea economică, sunt două faţete ale aceleiaşi medalii, a spus ea. Adăugând că liderii G8 şi Uniunea Europeană „sunt de acord că avem nevoie de două lucruri: disciplină bugetară (…) şi, în acelaşi timp, eforturi pentru creştere economică”. Discuţiile asupra datoriei europene s-au purtat pe fondul gravei îngrijorări privind Grecia, unde criza economică este dublată de un blocaj politic. Grecii sunt din nou chemaţi la urne la 17 iunie şi ieşirea din zona euro este deschisă. Francois Hollande a declarat că a obţinut sprijinul Greciei. „Mesajul pe care îl aduc este acela de a susţine ca Grecia să rămână în zona euro, respectând angajamentele, dar fiind ajutată pentru stimularea creşterii sale”. Candidat la un nou mandat prezidenţial, la 6 noiembrie a.c., Barack Obama a avertizat asupra efectelor nefaste ale dificultăţilor europene în privinţa situaţiei din SUA, unde chiar şi o creştere modestă a scăzut cu un punct şomajul după august 2010. Liderii G8 (SUA, Marea Britanie, Canada, Italia, Franţa, Germania, Japonia, Rusia şi UE) au realizat un tur de orizont în privinţa dosarelor geopolitice firbinţi. Vineri seara, atenţia a fost focalizată de programele nucleare iranian şi nord-coreean, dar şi situaţia din Birmania şi Siria. În privinţa Iranului, după câteva zile de negocieri la Bagdad, „cu grupul 5+1” (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), Obama şi-a exprimat speranţa de a se ajunge la o soluţie diplomatică, deşi Teheranul, prin „violarea continuă a regulilor internaţionale şi incapacitatea sa de a dovedi că nu încearcă militarizarea (programului său nuclear) constituie un motiv grav de îngrijorare”. Ţările G8 au adresat un avertisment pentru republica islamică, de a nu pune în discuţie aprovizionarea pieţei mondiale cu petrol, cum încearcă să facă, din cauza sancţiunilor care ar putea intra în vigoare în iulie. În ceea ce priveşte Siria, liderii G8 au cerut în comunicatul lor guvernului de la Damasc „şi tuturor părţilor” să înceteze imediat violenţele. Barack Obama a evocat necesitatea „unui proces politic” cât mai rapid în această ţară, teatrul unei revolte reprimate de regimul Bachar al-Assad. Această formulare vagă n-a putut camufla diferendul persistent cu Moscova, aliatul regimului sirian. Un consilier al Kremlinului, Mihail Margelov, a menţionat, sâmbătă, că „nu poate avea loc o schimbare de regim prin forţă”. S-au purtat discuţii asupra Afganistanului, Orientului Mijlociu şi Africii de Nord. De altfel, Afganistanul este subiectul dominant al summitului NATO de la Chicago.